Vor fi trecuți în calendarul ortodox 16 sfinți români, printre aceștia aflându-se și părintele Constantin Sârbu (1905-1975), născut la Cavadinești, în județul Galați
4 februarie 2025 este ziua când Biserica Ortodoxă Română celebrează un veac de la ridicarea la rangul de Patriarhie, act aprobat de Sinodul vremii la 4 februarie 1925, în timpul păstoririi mitropolitului Miron Cristea.
Organizarea Patriarhiei Ortodoxe Române nu poate fi văzută fără Unirea de la 1 decembrie 1918, urmată de promulgarea Constituției din 1923, lege fundamentală care - între altele - făcea referire și la punerea în actualitate a organizării și administrării Bisericii Ortodoxe Române.
Trebuie spus că înainte cu patru decenii de momentul februarie 1925, respectiv în 1885, Biserica Ortodoxă Română și-a dobândit autocefalia față de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol și unul dintre marii ierarhi care "a pus punctul pe i" în acest sens a fost episcopul Melchidesec Ștefănescu (15 februarie 1823 - 16 mai 1892), ctitorul Eparhiei Dunării de Jos.
În contextul nașterii Patriarhiei Ortodoxe Române, mitropolitul Miron Cristea a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat public canonizarea a 16 sfinți români
În veacul nostru patriarhal, au fost momente de creșteri și descreșteri, de căderi, de ridicări și împliniri. A fost un timp al jertfei sub toți părinții patriarhi, începând de la Nicodim Munteanu, care în anii 1945‑1948 a fost martorul unor mari presiuni asupra Bisericii, venite dinspre regimul stalinist-comunist. Era doar începutul unei îndelungi prigoane, care s-a prelungit sub păstorirea vrednicilor de pomenire patriarhi Justinian Marina (+1977), în timpul căruia regimul ateist a trimis în temnițe 7.000 de preoți, Justin Moisescu (+31 iulie 1986) și Teoctist (+30 iulie 2007), care au cunoscut prigoana și pe prigonitorii lui Hristos.
În amintirea acestor crâmpeie de istorie, scrise cu sângele martirilor noștri - preoți și intelectuali ai națiunii, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat public canonizarea a 16 sfinți români, mari duhovnici, martiri și mărturisitori ai națiunii în frământatul secol al XX-lea. Din 4 februarie, Biserica Ortodoxă îi adaugă în calendarul ortodox pe: preot Dumitru Stăniloae (1903-1993), arhimandrit Ilie Cleopa (1912-1998), arhimandrit Sofian Boghiu (1912-2022), ieroschimonah Dionisie Ignat (1909- 2004), arhimandrit Petroniu Tănase (1914-2011), ieroschimonah Paisie Olaru (1897-1990), arhimandrit Dometie Manolache (1924-1975), arhimandrit Serafim Popescu (1912-1990), preot Liviu Galaction Munteanu (1898-1961), protosinghel Gherasim Iscu (1912-1951), protosinghel Visarion Toia (1884-1951), protosinghel Calistrat Bobu (1900-1975), părinte Ilarion Felea (1903-1961), preot Alexandru Baltaga (1861-1941), protosinghel Iraclie Flocea (1893-1964) și, nu în ultimul rând, părintele mărturisitor Constantin Sârbu, născut la Cavadinești, în județul Galați, pe 10 ianuarie 1905, și trecut la cele veșnice în 1975, în București, prin "contribuția" fostului regim.
