Catedrala Națională, a cărei pictură a fost sfințită pe 26 octombrie 2025, are hramurile Înălțarea Domnului - care se prăznuiește odată cu Ziua Eroilor Neamului în a 40-a zi de la Învierea Domnului - și Sfântul Apostol Andrei - întâiul ucenic chemat la propovăduire de Mânuitor, nașul de botez al creștinilor români, ocrotitorul Galațiului din 1992.
Prima Liturghie desfășurată pe esplanada Catedralei Naționale a fost săvârșită, pe 4 septembrie 2016, de către Părintele Patriarh, în prezenţa a mii de tineri din ţară şi din străinătate, participanți la tradiționala Întâlnire a Tinerilor Ortodocși.
Un alt moment de referință a fost sfințirea Altarului, pe 25 noiembrie 2018, în contextul Centenarului României Mari, în prezenţa Părintelui Patriarh Bartolomeu I al Constantinopolului. Atunci, după rânduială, s-a așezat la baza Sfintei Mese un document cu numele a peste 350.000 de eroi români, căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea și neatârnarea pământului românesc și creștinesc. În piciorul Sfintei Mese - pe care odihnește Hristos întru veșnicie - sunt fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel.
"Împărăteasa Cerurilor", o capodoperă de 16 metri înălţime
Când intri în Catedrală, inima este cucerită de o icoană singulară a Maicii Domnului, „Platytera” (din greacă: „Cea mai înaltă decât cerurile”, „Împărăteasa Cerurilor”). Este o capodoperă a Ortodoxiei, care se înalță pe 16 metri, potrivit Basilica.ro. Numai chipul Maicii Domnului are aproximativ doi metri, iar al Pruncului Iisus - 1,5 metri. Nimic nu agasează, doar invită să ne deschidem larg inima spre tainică rugăciune. Monumentala lucrare a fost realizată în trei săptămâni, în aprilie 2019. Dificultatea a fost dată de locul în care este așezată, bolta altarului, o suprafață curbată, ce a necesitat multă atenție, profesionalism și inspirație. „Împărăteasa Cerului și a Pământului” Îl poartă în brațe pe Fiul său - „Pâinea Cerească” - și în comuniune ne îmbrățișează pe toți, călăuzindu-ne pașii spre veșnicie.
Alături de Maica Vieții sunt reprezentați Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Pe un metru pătrat, se unesc în armonie 10.000 de pietricele-tesere fabricate în atelierele Orsoni din Veneţia și Carrara, dar s-a lucrat și cu sticlă de Murano.
Naosul, atât pe nord, cât și pe sud, este prevăzut cu două abside (brațe) laterale și, la intersecția dintre cele două brațe ale crucii - privind în Sus - Îl vezi pe Iisus Pantocrator, care ne binecuvântează și ne veghează neîncetat din turla mare, prefigurare a Cerului lui Dumnezeu. Icoana Pantocrator este caracteristică în Ortodoxia de sorginte bizantină. Impresionanta Icoană a Catedralei Naționale este realizată de Alina Codrescu, soția lui Daniel Codrescu, coordonatorul programului iconografic. Capodoperă a întregii arte bizantine la care s-a lucrat timp de şase luni, icoana - asemenea întregii lucrări - este un exercițiu de asceză, de rugăciune și comuniune tainică cu Dumnezeu-Cuvântul, în Sfântul Duh. S-au folosit 2.400 kg de piatră, pe o suprafață de 150 mp, cu un diametru de 12 metri, doar chipul Pantocratorului având 4,5 metri. De acolo, de Sus - din Cerul lui Dumnezeu - „Atotțiitorul”, cum mărturisim în Crez, ne veghează neîncetat. Cu privirea scrutează întreaga suflare, iar cu mâna dreaptă binecuvântează întreaga creație a lui Dumnezeu-Tatăl; în mâna stângă, Iisus Pantocrator ține Cartea Cărților - Sfânta Evanghelie.
Icoana Înălţării Domnului, în memoria eroilor noştri
Icoana Înălțarea Domnului așezată la exterior, deasupra intrării, este icoana de hram, o sărbătoare cu vocație universală, dar are și o componentă națională, în această zi fiind și Ziua Eroilor Români. Toate vitraliile sunt producție românească, realizate de o echipă coordonată de artistul Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Națională de Artă, specializat în arta sticlăriei și a vitraliului. Întreaga zidire s-a făcut „ca pentru Dumnezeu”, așa cum ne-a obișnuit Ctitorul frumoasei Catedrale Naționale, Preafericitul Părinte Patriarh, în ultimii 18 ani din cei peste 35 de slujire ca Arhiereu a lui Hristos.
În această Grădină a raiului, între multele chipuri, se remarcă scenele din viața Sfântului Apostol Andrei, apoi reprezentări iconografice rare: „Arborele lui Iesei”, care se află doar pe pereții mănăstirilor din nordul Moldovei, „Eu sunt Vița, voi sunteți mlădițele”...
Icoanele Sfinților Români, Sfinții Martiri Brâncoveni, între altele, sunt o revelație. Motivele de inspirație tradițională care îmbracă sfinții români, faldurile veșmintelor care cad valuri-valuri dau dovadă de multă măiestrie artistică, un filigran în piatră și culoare, creativitate, inspirație, într-o armonie de ziua veșniciei, chemându-ne pe toți, ca națiune, la mântuire.
Marmura albă (de Carrara) de culoarea veșniciei și auriul mieriu - culorile Împărăției, ale mântuirii - ce conturează boltele rotunde, precum o pâine rumenă, aduc peregrinului amintirea Raiului pe pământ. Pace, lumină, comuniune și dorul după veșnicie ne deschid ușa Împărăției Cerurilor, aici, pe pământ. În unitate cu vitraliile, în funcție de lumina zilei sau de cea artificială, străveziul albastru al vitraliilor ne prefigurează și ne așază în priviri Cerul lui Dumnezeu coborât pe pământ.
Catedrala Națională, un spațiu identitar, loc al comuniunii celor de aici și al celor de Dincolo. O aristocrație a sufletului românesc și creștinesc, darul românilor închinat lui Dumnezeu, după două milenii de creștinism.
Belvedere, atracția pelerinilor
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc este centrul Ansamblului arhitectural al istoricului edificiu, însă sub cota zero se află alte trei niveluri: un paraclis, un viitor Muzeu al Creștinismului Românesc, apoi spații de consiliere a pelerinilor, magazine de carte și obiecte bisericești și o parcare.
Pe măsură ce lucrările vor fi finalizate, pelerinii vor putea urca până la cota +56 de metri, în jurul bazei turlei principale, și într-un alt punct de belvedere la cota +91, situat în jurul cupolei turlei principale, potrivit descrierii tehnice, de pe site-ul Catedralei Naționale. Urcatul spre cerul Catedralei Naționale din București se va face pe scări, dar și cu ajutorul unor ascensoare, care vor veni în sprijinul pelerinilor mai puțin dispuși să facă mișcare.
Frumoasa Catedrală Națională va fi înconjurată de spații de cazare și de ospitalitate pentru pelerini.
Peisagistica din cele două grădini de pe Dealul Arsenalului (Catedrală - Parlament), deschisă pelerinului prin porticuri brâncovenești, va fi o expresie în miniatură a unei frumoase Grădini a Maicii Domnului.
O rugăciune, în piatră, o imagine a unei Românii jertfitoare, o jertfă prin crucea eroilor noștri răstigniți pentru marile noastre idealuri. Catedrala, un loc de comuniune a Bisericii vii și a Bisericii Triumfale, cea a ctitorilor și cea a moșilor și stră-strămoșilor noștri care au avut năzuințe și idealuri ce păreau de neatins. Idealuri pentru care au luptat, s-au jertfit, au căzut la datorie, pe câmpul de luptă, pentru ca noi astăzi să ne putem ruga și să-i pomenim din neam în neam, din veac în veac.
