Ilie Ilaşcu, fost deţinut politic al regimului de la Tiraspol, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova și în Parlamentul României, a murit luni, la vârsta de 73 de ani, potrivit presei de la Chișinău. Moartea lui Ilașcu a fost anunțată, luni seară, de familia acestuia. Ziarul de Gardă scrie că va fi înmormântat la București, orașul în care locuia.
Ilie Ilașcu s-a născut pe 30 iulie 1952, în satul Taxobeni, raionul Făleşti, din Republica Moldova. A fost unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia (1988-1992), înființată în contextul în care, la acel moment, din cei peste 200.000 de locuitori ai Tiraspolului, capitala Transnistriei, 35.000 erau de etnie română, adică circa 17%, și care nu aveau nicio școală și nicio grădiniță în limba română, toate cele 19 unități de învățământ din Tiraspol fiind cu predare în limba rusă.
A fost lider al Frontului Popular din Moldova, filiala Tiraspol, din 1989 până în 1992, an în care organizația a fost lichidată de forțele separatiste. În 1992, Ilașcu a participat la luptele armate de la Nistru, în calitate de comandant al unor trupe ale Ministerului Securității Naționale din Republica Moldova. Ilașcu și unitatea sa au provocat pierderi mari Armatei a 14-a ruse.
Între 2 și 4 iunie 1992, Ilie Ilașcu, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco, Tudor Petrov Popa, Petru Godiac și Valeriu Garbuz au fost arestați la domiciliile lor din Tiraspol de persoane care purtau uniforme cu însemnele Armatei a 14-a, fiind acuzați de crime de război și acțiuni de terorism. Ilașcu este singurul care a fost condamnat la moarte, dar este și singurul care a ajuns, fiind în detenție, membru al Parlamentului de la Chișinău (în perioadele 1994-1998 și 1998-2000), apoi al Parlamentului României și ulterior membru al delegației parlamentare a României la Consiliul Europei.
Fiind parlamentar european încarcerat ilegal la Tiraspol, problema lui Ilie Ilașcu a fost discutată la cele mai înalte tribune europene și, după 9 ani de detenție, a fost eliberat, pe 5 mai 2001.
S-a stabilit ulterior la București, unde a fost o perioadă senator român, după care s-a retras din viața publică.
