Finalul lui 2024 și prima parte a lui 2025 a fost perioada în care România a evitat revenirea la 3F (Frică, Foame, Frig) și menținerea la nivelul 3C (Cumpărături, Călătorii, Chefuri), sau cum ar spune unii „banane, blugi și vacanțe scumpe".
Au urmat creșterea TVA și a accizelor, măsuri necesare pentru reducerea deficitului bugetar și a celui de cont curent, ceea ce a ridicat inflația aproape de 10%.
Costurile au fost mari pentru leu și românii cu credite bancare. Euro a atins în 8 mai un record de 5,1222 lei, BNR a recunoscut că a vândut peste 8 miliarde de euro pentru a echilibra ieșirile din piața valutară, imediat după anunțarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale. În același timp, banca centrală a sterilizat lichiditatea din piața monetară, pentru a evita speculațiile, iar indicele ROBOR la 3 luni a crescut până la 7,39%, maximul ultimilor trei ani, cel la 6 luni la 7,48% iar cel la 7,53%.
Eforturile BNR au făcut ca media euro din ultima ședință a anului trecut să fie stabilită la 5,0985 lei, deprecierea față de începutul anului fiind de circa 2,5%.
În prima zi de tranzacționare în piața Forex, moneda unică a fost cotată în culoarul 5,082 – 5,098 lei, semn că traderii iau în calcul intrările mari de bani europeni din 2026, dar și menținerea ratingurilor României la un nivel recomandat investițiilor, care va permite vânzarea de obligațiuni în piețele externe la costuri mai mici.
În schimb, politica „dolarului slab" promovată de administrația americană și reducerile de dobânzi decise de Rezerva Federală, au depreciat bancnota verde cu aproape 11,5%, media de la sfârșitul anului fiind de 4,3417 lei.
Majorarea constantă a cererii de monedă elvețiană, considerată drept un „refugiu" în perioadele tulburi din punct de vedere economic, după declanșarea de către președintele Trump a războiului tarifelor, dar și tensiunilor geopolitice, au ridicat în 18 noiembrie cursul francului la maxim istoric de 5,5259 lei, iar anul a fost încheiat la 5,4748 lei, în creștere la nivel anual cu aproape 30%.
Lira sterlină a atins în 13 mai un record de 6,0646 lei, dar a încheiat anul la 5,8335 lei, mai jos cu 28% față de debutul lui, evoluție provocată de problemele economice cu care se confruntă guvernul laburist.
Sondajul CFA România din noiembrie realizat în rândul membrilor săi, a relevat o tendință de depreciere a monedei naționale. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni a fost de 5,1313 lei/euro, respectiv 5,1733 lei/euro pentru orizontul de 12 luni.
Revenirea lichidității din piața monetară la valori comparabile cu cele de la începutul anului, băncile revenind la obiceiul plasării excedentului de lei în depozite la BNR unde primesc o dobândă de 5,5%, și menținerea pe parcursul întregului an a ratei de referință la 6,5%, au avut ca efect scăderea constantă a indicilor ROBOR, care s-au stabilizat pe final de an sub dobânda-cheie și s-au apropiat de valorile de la începutul anului.
La sfârșitul lui 2025 indicele la trei luni se situa la 6,14%, față de 5,92% în prima ședință din ianuarie, cel la șase luni la 6,28%, față de 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,48%, comparativ cu 6,02%.
Același sondaj CFA România indică pentru orizontul de 12 luni o scădere a indicelui ROBOR la trei luni spre 5,82%.
IRCC a încheiat anul cu un record de 6,06%, dar va scădea în primele trei luni ale acestui an la la 5,68%, pentru ca în trimestrul al doilea din 2026 să coboare la 5,57%.
