Pe 24 ianuarie 2026, la 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, sub conducerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza, în Arhiepiscopia Dunării de Jos a fost parcus, ca în fiecare an, traseul Unirii, aflăm de la părintele Rareş Bucur.
Înaltpreasfinţitul Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos, s-a aflat în trei localităţi ale judeţului Galaţi, pentru a-i pomeni pe făuritorii unirii de la 1859 şi a înălţa rugăciune de mulţumire pentru realizarea Unirii Principatelor, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ. Anul acesta, însă, bucuria a fost şi mai mare, aşa cum a apreciat ÎPS Casian, fiindcă traseul Unirii a beneficiat de renovarea completă a Conacului de la Mânjina, prin eforturile Consiliului Judeţean Galaţi, care acum se concentrează asupra reabilitării Conacului lui Costache Negri de la Ţigăneşti.
Ecaterina Cocuţa Vogoride, eroina luptei pentru Unire
Prima oprire a fost în nordul judeţului Galaţi, la biserica din Ţigăneşti, la mormintele marilor susținători ai unirii, Costache Conachi și fiica sa, Ecaterina (Cocuţa) Conachi Vogoride Ruspoli.
Cocuţa Vogoride, soția caimacamului potrivnic Unirii din 1859, este cea care s-a implicat în realizarea Unirii Principatelor, renunțând la poziția de primă doamnă a țării, sacrificându-şi familia și viitorul pentru a lupta lângă poporul său, pentru unitatea de neam şi de credinţă.
În această localitate, ierarhul Dunării de Jos a săvârşit slujba Parastasului pentru făuritorilor unității naționale şi a ţinut un cuvânt de învăţătură despre cei doi mari patrioţi.
Apoi, chiriarhul Dunării de Jos a mers în localitatea Costache Negri (fostă Mânjina), unde marele scriitor și om politic Costache Negri, împreună cu marii oameni de cultură și pașoptisti Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Ghica, puneau la cale realizarea acestui ideal al unității.
Aici, la Casa memorială "Costache Negri“, impecabil reabilitată, Înaltpreasfinţia Sa a săvârşit o slujbă de pomenire pentru toți cei care au contribuit la înfăptuirea unirii.
"Nu este oare timpul să sunăm redeşteptarea?"
Următorul popas pe traseul spiritual al Unirii a fost Biserica „Vovidenia” din municipiul Galaţi, frecventată de familia Cuza şi unde a fost înmormântată mama domnitorului.
Aici, ierarhul Dunării de Jos a săvârşit slujba de Te Deum şi Parastasul pentru cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859.
"Ne-am rugat astăzi pentru eroina Unirii, Ecaterina Conachi Vogoride Ruspoli. Fără dânsa, era mai greu să împlinim acest vis, în condiţiile grele de atunci. De asemenea, ne-am oprit la conacul marelui luptător lângă Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, iar aici Dumnezeu ne binecuvântează cu amintirea jurământului pe Evanghelie, de către Cuza şi Costache Negri, pentru Unire", a precizat ÎPS Casian.
La rândul său, prof. Vasile Ghica a făcut un apel la redeşteptarea poporului român, dând drept exemplu de patriotism felul în care Cocuţa Conachi Vogoride şi-a demascat soţul trădător de ţară, netezind astfel drumul Unirii. "Din păcate, noi nu ştim să valorificăm înalta ei lecţie de patriotism. Unii susţin chiar că patriotismul a fost o practică exclusiv comunistă, de care ar trebui să ne descotorosim cât mai repede. Eroare enormă! Trăim vremuri grele, primejdioase chiar, ne cad drone în cap! Să nu uităm că indiferenţa nu poate să nască decât monştri. Nu este oare timpul să sunăm redeşteptarea?", a pledat prof. Ghica.
La eveniment au participat autorităţi din administraţia publică centrală şi locală, reprezentanţi ai armatei, credincioşi gălăţeni şi elevi de la Seminarul Teologic Ortodox ”Sf. Andrei”, Liceul de Arte ”Dimitrie Cuclin” şi Şcoala Gimnazială Nr. 25 din Galaţi.
Înaltpreasfinţia Sa a amintit celor prezenţi de semnificaţia aparte pe care o are istoricul moment al Unirii Principatelor Române, înfăptuit în urmă cu 167 de ani, întrucât, la momentul alegerii sale ca domnitor, Cuza era pârcălab de Galaţi şi locuia pe strada care astăzi îi poartă numele.
Manifestările dedicate acestei zile s-au încheiat, aşa cum am scris deja, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, în imediata apropiere a Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, cu intonarea Imnului de Stat al României, alocuţiunile specifice momentului şi depunerea de flori la statuia domnitorului. La final, participanții la eveniment, cu mare bucurie şi entuziasm, s-au prins în Hora Unirii, actualizând istoricul moment din 1859.
