Prin proiectul „SHORE” implementat la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” în perioada octombrie 2025 - martie 2026, echipa de instituţiei gălăţene și-a propus o serie de activități care să creeze o legătură emoțională a elevilor cu ecosistemele acvatice ale Dunării și afluenților săi. Scopul dezvoltării acestei legături emoționale este de a-i ajuta pe elevi să înțeleagă rolul acestor ecosisteme și mai ales să se implice activ în misiunea de refacere a acestora.
Principalele activități ale proiectului sunt: formarea unor ecoghizi care vor deveni ambasadori ai mediului și ai dezvoltării durabile, vizite la instituții cu rol important în managementul surselor de apă (Uzina de Apă, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor - Departamentul Biotehnologii și Acvacultură), activități STEAM (realizarea unor filtre de apă, a unor machete), activități practice (studiul ecosistemelor acvatice din Parcul Natural Insula Mică a Brăilei, identificarea unor parametri ai apei din Dunăre, identificarea unor specii de plante, păsări, pești, alge din zona Dunării), activități culturale (descoperirea arhitecturii tradiționale, a obiectelor gospodărești și a modului de viață al comunităților pescărești din zona Dunării de Jos, familiarizarea cu patrimoniul cultural local în cadrul Muzeul Zonei Pescăreşti din Pădurea Gârboavele), activități artistice (realizarea unor panouri informative din materiale naturale, realizarea unor desene și eseuri despre Dunăre), activități de ecologizare a unor ecosisteme de pe malul Dunării sau a afluenților săi și, nu în ultimul rând, activități de dezvoltare durabilă și sustenabilă (montarea de baterii sanitare cu senzori în școală, cu rolul de a reduce risipa de apă).
„2 februarie, Ziua Internaţională a Zonelor Umede, este o oportunitate să ne amintim că, deși acestea acoperă doar aproximativ 6% din suprafața terestră a Pământului, 40% din toate speciile de plante și animale trăiesc sau se reproduc în zonele umede. Zonele umede sunt esenţiale pentru: asigurarea hranei (peşte şi alte specii care pot fi capturate), purificarea apei (zonele umede filtrează şi rețin poluanţii), diminuarea efectelor secetei și inundațiilor (luncile inundabile stochează apa atunci când nivelul fluviului crește, apoi o eliberează treptat când acesta scade, contribuind la reducerea riscului de inundații), alimentarea pânzei freatice, menţinerea fertilităţii solului. Peste un miliard de oameni din întreaga lume depind de zonele umede pentru traiul lor, adică aproximativ unul din opt oameni de pe Pământ. Din păcate, zonele umede dispar de trei ori mai repede decât pădurile, reprezentând cel mai amenințat ecosistem al Pământului. O provocare-cheie este schimbarea mentalității oamenilor, pentru a aprecia și a înțelege importanța conservării zonelor umede”, ne-a spus prof. Mihaela Grecu, coordonatoarea proiectului.
