Agricultura din județul Galați a fost pusă la grea încercare în 2025, din cauza secetei și a fenomenelor meteo extreme. Un raport al Direcției pentru Agricultură Județeană arată că schimbările climatice se resimt tot mai puternic, mai ales în zonele unde nu există sisteme de irigații.
Datele arată că anul trecut a plouat mai puțin decât în mod obișnuit - doar 450 l/mp, sub media normală. În plus, ploile au fost distribuite neuniform: în nordul județului s-au înregistrat cantități mai mari, iar în sud s-a instalat seceta severă. Lipsa zăpezii din iarnă a agravat situația, afectând dezvoltarea culturilor.
Cele mai mari probleme au fost cauzate de seceta pedologică. Peste 3.000 de hectare de culturi de primăvară au fost afectate în 25 de comune, printre care Valea Mărului, Frumușița, Cuca, Vlădești, Tulucești, Oancea sau Scânteiești. Fermierii din aceste zone au avut de suferit mai ales la porumb și floarea-soarelui, culturile cele mai sensibile la lipsa apei.
În unele localități precum Liești, Ivești sau Tecuci, suprafețe întinse de porumb au fost compromise, iar în zone precum Smârdan sau Cuza Vodă, producțiile de floarea-soarelui au fost mult sub așteptări. Au fost afectate inclusiv vii și culturi de legume.
Problemele nu s-au oprit aici. În primăvara anului trecut, un episod de îngheț târziu a afectat peste 345 de hectare, în special livezi și vii, dar și culturi de rapiță și grâu. Practic, mugurii și florile au fost distruse de temperaturile negative. Iar în timpul verii, furtunile și grindina au provocat alte pagube, inclusiv în sere și solarii.
Raportul arată clar diferențele dintre zonele cu irigații și cele fără. Acolo unde s-a putut iriga, producțiile au fost mai bune. De exemplu, la porumb, fermierii care au folosit sisteme moderne au obținut chiar și 8.000 - 9.000 kg/ha, în timp ce în zonele fără apă, producțiile au fost mult mai mici.
Există însă și exemple pozitive. În comune precum Bălăbănești, Brăhășești, Buciumeni sau Poiana, unde există suprafețe mai mari de pădure, culturile au rezistat mai bine, deoarece pădurile ajută la menținerea umidității.
Pentru viitor, autoritățile propun mai multe soluții: extinderea sistemelor de irigații, folosirea apei din Dunăre, Siret și Prut, construirea de bazine pentru colectarea apei din ploi și plantarea de perdele forestiere care să protejeze culturile.
În același timp, fermierii au primit și sprijin financiar. Peste 3.800 de producători au beneficiat de ajutoare pentru legumele cultivate în sere și solarii, în valoare totală de peste 64 milioane de lei. Alte programe, pentru usturoi și cartofi, ar urma să fie reluate în 2026.
Datele indică un semnal de alarmă, dacă nu se intervine rapid, agricultura gălățeană ar putea intra într-o perioadă tot mai instabilă.
