Motto:„Sunt din ce în ce mai vizitat/ de un timp necunoscut/ în care se întorc/ gândurile care m-au părăsit./ Înapoi în ţarc, cu iarba în gură/ încep numărătoarea, mulsul,/ tunsul şi strângerea lânii/ în căpiţe bârsane/ cu furca pe piept.”(Corneliu Antoniu - "Mecanisme de apărare")A venit vremea să te rog:mergi încet, nu te mai grăbi,eşti foarte ostenitşi nu vreau să ţi se întâmple vro ceva,nu vreau să te împiedici pe lama de cuţit,mi-i tare frică de suflet ...

? oare cine bate vântul? oare cine trece viaţa ?? cine osteneşte ceasul? cine mută dealu-n vale ?? cine rugineşte lanţul? cine putrezeşte crucea ?? cine-s gândurile mele? cine-s visurile tale ?? cine taie, şi nu vinde? cine cântă, şi nu joacă ?? cine pregăteşte cina? cine se repede-n toacă ?? cine fură, şi nu-l prinde? cine are, deşi n-are ?? cine tace când i-i sete şi bea luna din căldare ?? cine face apă rece? cine face apă caldă ?? cine învârteşte-n pururi lumea as ...

Taie... dacă ai curaj, dacă vrei să vezi cum tace,dacă vrei s-auzi cum piere, dacă vrei tu să rămâipân-la urmă, până unde crezi că-ţi susură noroculde-a fi primul care pune pasu-n capătul dintâi!Taie... dacă eşti viteaz, dacă poţi înfige razaochiului tău fără spaimă-n cest principiu delicat,dacă vrei să fii stăpânul unic al singurătăţii,să fii rostul care şterge dâra stelelor când cad!Taie... dacă nu-i urât şi nu-ţi pare criminalătoată ceastă încercar ...

Când a bătut la uşă o lumină, ea se uita-n oglindă şi credea că nu mai poate nimenea să vină, să-i ceară iertăciune şi să-i dea! Era, acolo, printre substantive, cu gândul tocmai dincolo de stele, tăcea pe foc, durea pe hieroglife: un semn de carte-cruce de nuiele! Şi s-a desprins, şi a fugit să vadă, şi a deschis, şi a plecat departe - lumina a intrat nevinovată, dar n-a găsit în casă nici o moarte! Şi a privit, şi n-a ştiut să mintă, şi viaţa toată dat-o-� ...

Din sufletul tău mare cât Luna cea mai plinăam învăţat (întruna) să tai frunze la câini,aici, pe strada Frunzei, cu grijă şi cu poftă...şi să (le)-ascult lătrarea... şi să mă spăl pe mâinicând vine, pasămite, vrun timp de judecatăcu vorbă contondentă, din unghi obtuz şi-amar...şi să-(mi) trimit (aiurea) la Ana şi Caiafapărerile de bine, de rău... să n-am habarcă toate dimprejuru-mi... (şi sfinte! şi păgâne!)...nu au nici o scăpare, dacă-s jucate strâmb,iar ...

Hai să vedem curcubeul! –îi ziceam fetei la care ţineam pe ascunsfiindcă nu voiam să se ştie cât de aproape am ajuns. Dar se vede, uite-l chiar pe vârful dealului din faţă! –îmi spunea fata la care ţineam mai multdecât la mâine-dimineaţă. Totuşi, hai mai aproape de el! – continuam să-i zic.Hai, dacă vrei! – continua să-mi spunăvăzându-mă aşa cerşetor şi mic. Şi plecam amândoi spre vârful dealuluiindiferent ca o moarte,dar curcubeul se îndepărta...şi a ...

Câtă LUMINĂ-mi bate-n geam...şi eu nu ştiusă mai deschid şi s-o primesc...sunt prea pustiu –plătesc impozit pe PĂCAT,/ cu îngâmfare de ŞAH MAT,numai NEBUNUL crede-ntruna că sunt viu !!!REGINA-i dusă prin poghiazuri, hăt de cândm-a prins c-o TURĂ mai în faţă şi plângând –numai NEBUNUL râde şui/ şi-o strigă pe nebuna lui:oare de ce n-a stat şi el, ca noi, la rând ???!!!ce fel de mulţi cu flori de câmp la geamul meuşi toţi se roagă să mă ierte DUMNEZEU –dar ...

o văd în cădere, numai în cădere o văd - în rest, toată viaţa, ca şi cum n-ar fi, ca şi cum n-aş avea ochi pentru înainte şi îndărăt, iar ea, ca şi cum n-ar avea noapte şi zi! din când în când - să nu mi se pară că nu-s pe acest frumos şi trist şi nalt şi adânc rotund - glasul matern mă roagă să mă uit în sus şi s-o văd şi să-mi re/dau samă cât pot fi de mărunt! şi mă uit, şi mă uit - şi numai în cădere mă vede şi mă apucă de mâini şi mă rid ...

care CAPĂT? - (parcă) se aude dinspre împrejurul lui TOT,ca şi cum o confuzie/iluzie gramaticală/materialăstăpâneşte centrul afacerilor morfologice şi sintacticeale majestăţii sale: cuvântul îndurerat în cotşi-n întreaga lui dimensiune cu alură/pretenţie imperialăşi cu plus/minus ZERO însemnătăţi teoretice şi practicepe toate scările ne/inventate şi suitoare/coborâtoarepână în agonia şi extazul acestui timp/spaţiu indiferent,până în fundul şi în creştetul ...

Moto:„lumină lină lini lumini/ răsar din codrii mari de crini/ i-atâta noapte şi uitare/ şi lumile-au pierit din zare/ au mai rămas din veghea lor/ luminile luminilor” (Ioan Alexandru - „Lumină lină”)Tocmai din centrul nevăzut al lumiivin să-ţi aduc umilul meu cuvânt:sunt dependent de gândurile talenegre şi albe, care mi-au înfrântcărări şi visuri şi mirări spre tine,chiar şi ne/norocirea de-a mai fiun fluture de lampă, fără minte,gata de moarte-n fiecare zi...g ...