Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Stau cuminte, mândru şi total/ ca un zero între paranteze, nu cerşesc, nu-mi pasă, nu râvnesc/ osanale, ode, vorbe  dese despre timpul meu ne(pe)trecut,/ despre starea fundamentală – unic, fără minus, fără plus,/ lipsă plină şi tăcere goală!   Nu întreb, fiindcă am răspuns,/ leac şi armonie pentru toate – sunt rotundul care pune punct/ la mulţime, la singurătate!   Sunt aici, acolo, peste tot.../ sunt prezent ...				  
			  		  
					
					    