Președintele țării, Nicușor Dan, a discutat, ieri, la Palatul Cotroceni, despre problemele din sistemul juridic, cu mai mulți magistrați, dar nu neapărat mulți, în special cu cei care au fost de acord să-și expună public criticile la adresa Justiției. Înainte de ziua de luni, 1.000 de magistrați au semnat o scrisoare de susținere a colegilor lor "prigoniți". Dintre cei o mie de îngroziți, ostracizați și supărați, doar câțiva au participat la întâlnirea de la Cotroceni. Vreo nouă magistrați, dintre care 2-3 pensionari. La fel de interesant, ca să nu spun hazliu, este că, tot înainte de aceeași întâlnire, Nicușor Dan a declarat că unii magistrați i-au cerut să fie preluați din benzinării, dintr-un soi de teamă de tip progonire.
Declarația președintelui Nicușor Dan mi-a amintit de celebrul roman scris de Umberto Peco, intitulat "Numele carburantului". În paginile acestei cărți sunt evocate și câteva datini și obiceiuri de iarnă specifice sărbătorii de Crăciun. În carte, Peco precizează că, înainte cu 2-3 zile de Nașterea Mântuitorului și de scumpirea motorinei la pompă, mulți dintre magistrații din România se duc la benzinărie, unde așteaptă să fie luați sau preluați de semeni de-ai lor. E o apucătură străveche, un fel de superstiție, despre care însăși Bobonetty Sandu a vorbit la rubrica sa ezoterică de horoscop zodiacal și efemeride legislative. Potrivit tradiției, cu 2-3 zile înainte de Ajunul Craciunului, magistratul greu încercat se duce la benzinărie, ca să fie sigur că-i merge bine tot anul care vine. Una dintre condiții este să nu alimenteze, să nu cumpere carburant pentru mașina sa. E de ajuns să stea în benzinărie, să mimeze îngrijorarea și să se comporte ca un magistrat răvășit, să se plimbe de colo-colo, sub vădita influență a neliniștii chinuitoare și istovitoare. Până când? Până vine cineva să-l preia, cu ajutorul unui mijloc de locomoție cerebrală, de preferat unul pe patru roți. Și astfel norocul pentru noul an e ca și asigurat.
