Cineastul și dramaturgul suedez Ingmar Bergman s-a născut pe 14 iulie 1918, la Uppsala. A fost considerat, pe scară largă, unul dintre cei mai mari și mai influenți cineaști din toate timpurile, filmele sale fiind comparate cu „meditații profund personale asupra nenumăratelor lupte cu care se confruntă psihicul și sufletul”. Filmografia sa include peste 60 de filme, acoperind diverse genuri precum drame, thrillere psihologice și studii introspective de caracter.
A dezvoltat o pasiune profundă pentru artă încă de la o vârstă fragedă.
A urmat o carieră în teatru, lucrând ca regizor și dramaturg, iar în anii 1940 a trecut la cinematografie, regizând primul său lungmetraj, „Crisis” (1946).
Ingmar Bergman a fost votat al 8-lea cel mai mare regizor de film din toate timpurile de către Entertainment Weekly (revistă americană de divertisment exclusiv digitală, care acoperă subiecte din lumea filmului, televiziunii, muzicii, teatrului de pe Broadway, cărților și culturii populare).
Filmele sale ”The Virgin Spring”, ”Through a Glass Darkly” și ”Fanny and Alexander” au fost nominalizate la Oscar pentru Cel mai bun film într-o limbă străină. Toate cele trei filme au câștigat.
Câteva dintre cele mai bune filme ale sale sunt: ”The Circus”, ”Port of Shadows”, ”The Conductor”, ”Raven’s End”, ”The Passion of Joan of Arc”, ”The Phantom Carriage”, ”Rashomon”, ”La strada”, ”Sunset Blvd.”, ”Marianne & Juliane”, ”Andrei Rublev”, iar 10 dintre filmele lui sunt incluse în cea de-a cincea ediție a 1001 Movies You Must See Before You Die (editată de Steven Schneider), fiind al treilea cel mai bine reprezentat regizor (după Alfred Hitchcock și Howard Hawks) și având cel mai mare număr de credite ca scenarist. Pe listă se află filmele ”Smiles of a Summer Night”, ”The Seventh Seal” ”Wild Strawberries”, ”Through a Glass Darkly”, ”Winter Light”, ”Persona”, ”Hour of the Wolf”, ”Shame”, ”Cries & Whispers”și ”Fanny and Alexander”.
Cunoscut pentru stilul său vizual distinctiv, pentru povestea sa poetică și pentru capacitatea de a explora emoțiile umane complexe, Bergman a lucrat adesea cu teme recurente ca mortalitatea, credința, dragostea și identitatea, filmele lui prezentând adesea interpretări intense și explorând luptele interioare ale personajelor sale.
În viața sa, Bergman a fost fascinat de prezența și existența feminină, pasiune care s-a reflectat și în filmele sale, care, printre altele, analizau psihicul feminin la un nivel egalat de puțini dintre colegii săi.
A încetat din viață pe 30 iulie 2007, la Fårö, Suedia.
(diferite surse)
