Anul agricol 2017-2018 reprezintă un exemplu perfect privind impactul deosebit pe care schimbările climatice îl au asupra agriculturii şi producţiei agricole. După cea mai caldă Bobotează din ultimii 60 de ani, au urmat iarna din luna martie şi, apoi, o secetă prelungită. În zona Galaţi, a plouat extrem de puţin, jumătate faţă de media ultimilor ani, iar aproape 50 la sută din suprafaţa agricolă a judeţului a fost declarată afectată de secetă de către fermieri, înaintea verificărilor pe care urmează să le facă specialiştii Direcţiei pentru Agricultură.
"Îmi amintesc că, pe 6 ianuarie anul acesta, vorbeam de cea mai caldă Bobotează din ultimii 60 de ani. De asemenea, specialiştii Administraţiei Naţionale de Meteorologie au specificat faptul că a fost şi cea mai caldă primăvară din ultimii 60 de ani. Iarna autentică a fost, de fapt, primăvara, în două perioade: între 26 februarie şi 2 martie a fost un ger, slăbuţ, de minus 7 până la minus 10 grade Celsius. Iarna a revenit tot în primăvară, în perioada 19-23 martie, cu un ger de minus 8-10 grade", spune noul director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Galaţi, Valentin Huciu.
A urmat seceta prelungită din perioada 15 martie - 14 mai, care şi-a pus amprenta în mod deosebit asupra însămânţărilor de porumb şi de floarea soarelui. Sămânţa a stat în pământ ca-n sac, spune directorul DAJ Galaţi, menţionând că arşiţa şi oscilaţiile mari de temperatură dintre noapte şi zi, de peste 20 de grade, plus ploile torenţiale, furtunile cu grindină şi viiturile au fost caracteristicile dominante ale ultimelor luni.
Ploile, cu mult sub media multianuală a zonei
"Şi în privinţa ploilor avem manifestări extraordinar de diferite, continuă Valentin Huciu. Ploile torenţiale de multe ori nu sunt generalizate. De exemplu, în 20 august 2018, a plouat doar în zona Tecuci, au fost 20,8 litri/mp la Cosmeşti şi 7,9 litri la Tecuci. Ploile locale sunt diferite chiar şi în aceeaşi localitate: în 30-31 iulie 2018, a fost ploaie torenţială în două sate aparţinând unor comune limitrofe, la Tămăoani din comuna Frumuşiţa şi Stoicani din comuna Folteşti. Aceste manifestări se întâmplă chiar şi în cadrul unor sole mari. Am exemplul unor sole de peste 100 de hectare, unde vorbim de o lungime de aproximativ un kilometru: pe jumătatea vestică plouă, pe cea estică nu plouă, sau invers. Aceste manifestări sunt caracteristicile întregului an din punct de vedere al precipitaţiilor. La sfârşitul lunii iunie, constatăm diferenţe foarte mari: 40 litri la Galaţi şi 80-90 litri la Tg.Bujor, dar în rest nu a plouat. La această dată, unii fermieri, pe unele sole, nu pot ara pentru rapiţă, lucrare care este acum în perioada optimă".
Conform directorului DAJ, media multianuală a precipitaţiilor pe ultimii zeci de ani este de 450 litri pe metru pătrat în judeţul Galaţi. "Din situaţia trimisă nouă de către SGA, avem la Tecuci 433 litri/mp, dar la Galaţi sunt 279 l/mp. Deci la Galaţi, noi nu avem la această dată nici jumătate din media multianuală pentru această parte de ţară. La Bereşti avem 399 l/mp. Este extraordinar de puţin şi s-ar putea să ajungem să nu atingem nici măcar media pe ultimii ani. Rezultatul este următorul: devansarea fenofazelor de vegetaţie cu aproximativ două săptămâni. În judeţul Galaţi, viţa-de-vie înfloreşte în jurul datei de 30 mai. Aceste manifestări climatice au determinat ca viţa-de-vie să înflorească, în 2018, la 15 mai".
Mai multe generaţii de dăunători
Temperaturile foarte ridicate înregistrate în acest an mai reprezintă un pericol pentru agricultură şi din alt punct de vedere. "Dăunătorii culturilor agricole îşi măresc frecvenţa, îşi schimbă densitatea, gradul de atac, colonizează noi teritorii, îşi măresc numărul de generaţii pe an. Astfel, sunt sarcini mult mai mari care stau în faţa fermierului. La 20-25 grade Celsius, acarienii dezvoltă şase-şapte generaţii pe an. La 30-35 de grade, cât avem noi frecvent în această perioadă caniculară, aceşti acarieni (care atacă viţa de vie, legumele, pomii fructiferi, soia şi multe alte specii cultivate) dezvoltă până la 10-11 generaţii pe an. Suntem sub influenţa acută a secetei şi atunci, în noua orientare care se numeşte agricultură durabilă şi performantă, conceptele de bune practici şi management trebuie să fie perfect integrate. Contextul climatic în care se lucrează determină caracterul activităţilor agricole, de la structura culturilor şi a tehnologiilor optime, la alegerea utilajelor agricole şi a modului de intervenţie a fermierului asupra solului", mai spune directorul DAJ Galaţi, Valentin Huciu.
Cifrele calamităţilor
La această oră, 136.000 de hectare sunt declarate suprafeţe calamitate, din totalul de aproximativ 300.000 ha din judeţul Galaţi. Sunt înştiinţări de secetă pe 129.000 ha, conform declaraţiilor fermierilor, dar urmează verificările la faţa locului ale Direcţiei Agricole. De asemenea, grindina şi inundaţiile au afectat 7.441 ha, din care grindina a lovit pe 5.560 ha, iar inundaţiile pe 1.851 ha. Se pare că sunt mai puţine suprafeţe afectate ca anul trecut, fiindcă ploile torenţiale şi vijeliile nu au fost generalizate, ci s-au manifestat doar local.
