Municipiul Galaţi a găzduit, ieri, la Hotel Vega, primul forum imobiliar în parteneriat public-privat organizat vreodată în oraşul nostru. IMOFEST 2018 este o iniţiativă în premieră a Primăriei de inventariere și prezentare a terenurilor și clădirilor deschise investițiilor.
Organizat de Primăria Galaţi în parteneriat cu Tehnopol şi CEETRUS România, evenimentul IMOFEST 2018 l-a avut ca moderator pe arhitectul-şef al Galaţiului, Dragoş Horia Buhociu, şi a avut scopul declarat de a aduce la aceeaşi masă, a discuţiilor, dezvoltatori imobiliari privaţi şi administraţia locală. Broşura de prezentare – care, în paranteză fie spus, a fost lăudată pentru aspectul ei de către reprezentanta Camerei de Comerţ Româno-Germane – a cuprins circa 40 de terenuri din toate zonele oraşului, însumând peste 360 de hectare, fiecare teren având o fişă detaliată, cu amănuntele necesare unei investiţii, inclusiv cu înălţimea maximă a viitoarelor construcţii. Este vorba atât de terenuri din proprietatea municipalităţii, cât şi de terenuri cu o suprafaţă de minimum 5.000 mp aparţinând unor privaţi care s-au declarat dispuşi să participe în acest program de dezvoltare iniţiat de Primărie.
„Poate că oamenii de afaceri prezenţi astăzi aici vor afla cu plăcere, cu stupoare chiar, de anumite terenuri aflate în proprietatea Primăriei. Noi, ca administraţie, ne-am dovedit în ultimii ani un partener predictibil şi vă asigur că veţi avea mereu în administraţia locală din Galaţi un partener. Eu, ca primar, sunt deschis la orice fel de discuţii care să ducă la dezvoltarea acestui oraş. Ne dorim să investească atât oameni de afaceri din Galaţi, cât şi din ţară şi din străinătate. Nu am pretenţia ca astăzi să vedem şi primele contracte semnate, dar mi-ar face mare plăcere ca astăzi să vedem începute discuţiile, contactele de afaceri de care oraşul are nevoie”, a spus primarul Ionuţ Pucheanu.
La rândul său, managerul general al Tehnopol, Ionuţ Mocanu, a subliniat faptul că o investiţie în Galaţi poate fi un bun punct de plecare şi spre pieţele limitrofe, inclusiv cele din Republica Moldova şi Ucraina, şi a amintit că eliberarea certificatelor de urbanism se face acum online, măsură care se înscrie pe linia eliminării birocraţiei.
„Există viaţă după dezindustrializare”
Anamaria Vrabie, director executiv MKBT, a vorbit despre regenerare urbană şi a vorbit despre câteva proiecte concrete în care MKBT a fost parte, în municipiile Făgăraş şi Ploieşti. „Ajutăm oraşele să devină cea mai bună versiune a lor”, a afirmat ea, în contextul în care multe dintre oraşele României se confruntă cu dezindustrializarea şi restructurarea economiei locale, declinul demografic şi dificultăţi în gestiunea fondului construit urban.
Raluca Crişan, CEO CEETRUS (fost IMMOCHAN), a prezentat proiectul cartierului Coresi din Braşov, o zonă de 10 la sută din suprafaţa oraşului de la poalele Tâmpei: „Se pot face lucruri în România, de-asta vorbim de bune practici”.
Nu în ultimul rând, Ilinca Pandele, reprezentantă a Camerei de Comerţ Româno-Germane, a vorbit despre experienţa germană în dezvoltarea urbană şi a oferit câteva sfaturi administraţiei locale pentru atragerea de investitori. „Niciun investitor nu pune degetul pe hartă şi spune Vin aici! O astfel de decizie se ia după o analiză foarte amănunţită a întregii regiuni”.
Fostul cartodrom, în oferta imobiliară a forumului
Fiecare teren a fost prezentat și detaliat în cadrul unei fișe, care conține, printre altele, localizarea în municipiu, denumirea generică, numărul de identificare, schița planului de amplasament, suprafața fiecărei parcele, valoarea principalilor indicatori urbanistici. Sunt prezentate într-o manieră ușor de interpretat valorile maxim admise ale procentului de ocupare a terenului, nivelurile și înălțimea maximă a viitoarelor construcții pentru fiecare zonă analizată.
Terenurile din proprietatea municipalităţii sunt cele din Parcul Industrial şi Zona Liberă, pe Calea Prutului în zona portuară, în zona Koreea (în apropierea lacului Brateş), în Traian Nord, autobaza Transurb (pentru regenerare urbană), în Fileşti, în Valea Ţiglina (zona de lângă Parcul Cloşca), în Valea Cătuşa (spaţii de agrement), pe platforma industrială Vest-CSG, în Lunca Siretului (în Barboşi şi vizavi de Triajul CFR), la Lacul Vânători şi la Uzina de Apă I (tot pentru regenerare urbană). În ofertă au fost incluse şi terenuri proprietate privată, cum ar fi fostul cartodrom, unde construcţiile nu pot avea mai mult de 10 metri înălţime şi zone pentru activităţi productive de pe Calea Prutului.
După masa de prânz, participanţii la forum au vizitat câteva dintre site-urile prezentate în broşură.
