Preţul energiei, cea mai mare provocare pentru Liberty Galaţi
Foto: Bogdan Codrescu

Preţul energiei, cea mai mare provocare pentru Liberty Galaţi
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

Noul proprietar al combinatului siderurgic gălăţean, Sanjeev Gupta, a declarat că pentru unitatea din Galaţi, cel mai important activ din portofoliul Liberty, cea mai mare provocare o constituie preţul energiei electrice.

Miliardarul britanic de origine indiană Sanjeev Gupta a fost prezent joi la Galaţi, cu ocazia începerii oficiale ale operaţiunilor grupului Liberty în România. Cu acest prilej, el a anunţat planuri ambiţioase pentru combinatul Liberty Galaţi (fostul ArcelorMittal) şi a promis că, în următorii cinci ani, aici vor fi investite cel puţin 200 de milioane de euro. Deşi combinatul se află acum în perioada celor 100 de zile în care se face o analiză profundă a tuturor ideilor şi opţiunilor de investiţii, şeful Liberty a anunţat că se doreşte ca producţia anuală a combinatului de la Galaţi să crească de la două, la trei milioane de tone, iar acesta să redevină un jucător important pe piaţa naţională şi mondială a oţelului.

„Pentru industria noastră, cele mai mari provocări sunt cele legate de energie. România este printre cele mai scumpe ţări din Europa în privinţa electricităţii şi gazelor naturale, iar industria noastră este una energo-intensivă. Este principalul punct al discuţiilor noastre cu guvernul în a redeveni competitivi în piaţa noastră. Şi suntem încrezători că vom găsi o soluţie. Există unele reglementări europene, conform cărora industriile energo-intensive pot primi înapoi nişte bani din taxele pe care le plătesc, există un cadrul european pentru acest lucru. De exemplu, avem o capacitate de producţie de aluminiu în Franţa, unde plătim o treime din cât plătim în România pentru curentul electric. Diferenţa poate proveni din măsurile pe care Uniunea Europeană le poate acorda industriilor energo-intensive. Este o problemă care se poate rezolva, cel puţin în parte”, a spus Sanjeev Gupta.

Prezent la evenimentul de la Galaţi, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Radu Oprea, a dat asigurări că guvernul face toate eforturile pentru ca această problemă să se rezolve. „Avem nevoie de un investitor la Galaţi care să dea stabilitate locurilor de muncă. Şi atunci vom folosi schema de ajutor de stat cea cu compensare directă, care este acceptată de Uniunea Europeană, iar acum lucrăm în cadrul guvernului să putem aduce aceste prevederi în cazul industriei mari consumatoare de energie. Cred că ceea ce se întâmplă acum la Galaţi este o mare şansă pentru combinat. Avem un grup de lucru prin care încercăm efectiv să facem din această investiţie o poveste de succes, pentru că nu uit că, în industria metalurgică, un euro investit aduce imediat 3,1 euro. Şi atunci numărul de locuri de muncă pe care le susţine industria metalurgică este foarte important pentru România şi pentru Galaţi, pentru că ceea ce ne dorim, ca guvern responsabil, este să avem locuri de muncă stabile, bine plătite”, a spus ministrul Radu Oprea.

La rândul său, country-managerul combinatului gălăţean, Ionel Borş, a afirmat că această prevedere europeană, care nu este încă aplicată în România, se aplică deja în 15 state din Uniunea Europeană: „Energia electrică are o componentă a certificatelor de emisie, pentru că ea este produsă de cei care poluează. Preţul certificatelor a crescut foarte mult în ultimul timp, de la 5 euro acum un an şi ceva, la 25-26 de euro. Toate sunt băgate în preţ şi suportate de toţi consumatorii, inclusiv de noi. Europa cunoaşte treaba asta şi permite ca o parte din banii pe care îi plăteşte consumatorul să i-i dăm înapoi, ca să fie competitiv pe piaţa globală a oţelului. Această prevedere au aplicat-o 15 state din Europa, România sperăm să o aplice pentru 2018-2019, pentru că din 2020 nu va mai acceptată. Pentru România este nevoie de o schemă, la care se lucrează şi care va fi aprobată de guvern şi de Comisia Europeană”.

Cum va rezista Liberty Galaţi competiţiei globale cu producători din afara Uniunii Europene, de exemplu, Ucraina, Rusia, ale căror costuri nu cuprind şi taxa pe emisiile de carbon? Conform lui Sanjeev Gupta, „atâta vreme cât ţări din afara UE nu sunt supuse taxării pe emisii de gaze cu efect de seră şi nu trebuie să plătească aceste taxe, este un mare avantaj pentru ele şi un mare handicap pentru noi, producătorii europeni”. Precizări pe marginea acestui subiect a adus europarlamentarul Dan Nica, invitat la evenimentul de joi din combinat. „Se introduce acum Carbon Border Adjustment Mechanism, mecanismul de ajustare la frontieră a taxelor vamale. Pentru ţările non-UE care nu plătesc aceste taxe legate de emisiile de carbon, toate aceste taxe se vor regăsi diferenţa de la taxele vamale, astfel încât să fie o competiţie reală. Toate ţările trebuie să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru că dioxidul de carbon îi afectează pe toţi. S-a constatat, din păcate, că atunci când au fost introduse în Europa taxele pentru dioxidului de carbon, industria oţelului a scăzut în Europa şi a venit oţel din China la greu”, a spus europarlamentarul gălăţean.

Citit 5313 ori Ultima modificare Miercuri, 25 Septembrie 2019 14:56

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.