Ministrul gălăţean al Economiei promovează relocările de firme către zona Galați - Brăila

Ministrul gălăţean al Economiei promovează relocările de firme către zona Galați - Brăila
Evaluaţi acest articol
(27 voturi)

La sfârşitul săptămânii trecute, am avut o discuţie amplă cu ministrul Economiei, gălăţeanul Florin Spătaru, despre implicaţiile războiului din Ucraina asupra fluxurilor de aprovizionare din economia românească şi în special cea gălăţeană, posibile soluţii şi proiecte pentru ieşirea din criză.

- Domnule ministru, am trecut deja de a patra săptămână a războiului din Ucraina. Ce impact are acesta asupra economiei României?

- Imediat după începerea acestui conflict, am creat un grup de lucru la nivelul Ministerului Economiei, cu asociațiile profesionale și cu marile companii care derulau activități cu firme din Federația Rusă și Ucraina, atât pe lanțul de aprovizionare, cât și pe lanțurile de desfacere. Am constatat că sunt componente sau materii prime care veneau din cele două zone, și aș adăuga aici și Belarus, cea de-a treia țară în care companii românești derulau activități și unde, de asemenea, avem dificultăți în aprovizionare, de exemplu, componente din industria auto care nu mai pot fi aduse din această zonă, de asemenea, cocs sau alte materii prime necesare pentru industria siderurgică. Am sesizat aceste aspecte și Comisiei Europene, încercând să găsim soluții de aprovizionare și de fluidizare a fluxurilor, astfel încât să nu întrerupem activitatea.

În acest moment, după mai bine de trei runde de discuții pe care le-am avut în special cu companiile din industria metalurgică, vă pot spune că avem continuitate în producția de oțel și în cea de aluminiu, chiar dacă volumul producției a scăzut din cauza materiilor prime care nu mai pot fi aprovizionate în cantitățile necesare.

După discuțiile pe care le-am avut, în special cu combinatul de la Galați, aceștia mi-au furnizat informații cu privire la contracte pe care urmează să le încheie în perioada următoare, astfel încât cocsul, în special, să poată fi aprovizionat corespunzător. Va exista, într-adevăr, o perioadă de reducere a capacității de producție, dar nu vom avea un blocaj din acest punct de vedere.

Liberty Galați va continua să vândă în România

- Care sunt soluțiile concrete? De unde putem înlocui aceste materii prime care nu mai vin în cantități suficiente sau deloc?

- Sunt furnizori, dar la distanțe mult mai mari, care pot asigura aceste materii prime. Este important să vedem ce măsuri vom lua, la nivelul României, dar și la nivel european, pentru a securiza și pentru a sprijini companiile românești să-și asigure aceste materii prime.

- Când spuneți distanțe mult mai mari, despre ce țări vorbim?

- Vorbim de Australia, de Brazilia, de Chile - sunt zonele din care am putea face aprovizionarea cu materii prime în special pentru industria metalurgică.

- Concret, în cazul Combinatului Liberty Galați, intră în calcul aceste surse?

- În cazul combinatului siderurgic, am avut întâlniri atât cu reprezentanții locali, cât și cu dl Gupta. Ne-au prezentat situația actuală a combinatului. Am înțeles că a existat o perioadă de câteva săptămâni în care nu au mai fost preluate comenzi de tablă, pentru că trebuiau să asigure aceste linii de aprovizionare. O parte din aceste materii prime au fost securizate, o parte urmează să fie, și atunci există această promisiune că vor continua vânzările în România.

De asemenea, două combinate siderurgice mari din Ucraina și-au închis activitatea, asta înseamnă că presiunea pe cererea de oțel va fi mai mare. Tocmai de aceea este important să avem această legătură directă și să sesizăm problemele cu care se confruntă industria metalurgică, pentru a continua producția și a avea oțelul necesară pentru proiectele românești și pentru cele regionale.

- Sintetizând, combinatul își va aduce materii prime și din alte părți...

- Da, am încredere că cei de la Liberty vor reuși să finalizeze aceste contracte și își vor continua activitatea corespunzător, mai ales că, în acest moment, prețul oțelului este la un nivel profitabil pentru combinatul de la Galați.

- Pe lângă combinat, mai avem și Șantierul Naval Damen, cu a cărui situație sunteți probabil familiarizat. Sunt probleme și la șantier, din punct de vedere al aprovizionării?

- Pe lanțurile de aprovizionare, nu, dar, vorbind atât de șantierul de la Galați, cât și de celelalte șantiere navale din țară, creșterea prețului oțelului oprește sau întârzie investițiile în capacități de transport.

- Vorbim de noi comenzi?

- Da, de noi comenzi, de noi proiecte, dar aceasta e o problemă mai veche. La nivel european, va trebui să luăm o decizie privind poziția strategică a transportului naval. Eu am sesizat acest lucru atunci când eram președinte al Asociației Constructorilor Navali din România (ANCONAV), am sesizat și în cadrul organizației europene Sea Europe. Noile capacități de transport ar trebui securizate într-un timp cât mai scurt, prin proiecte de tip "scrap and build", sau proiecte care să încorporeze noi tehnologii și noi modalități de propulsie pentru nave. Mai multă tehnologie, emisii reduse de carbon, consum mai mic de combustibil, propulsie hibridă, pentru a ne putea încadra în obiectivele stabilite la nivelul Comisiei Europene de reducere a emisiilor.

"Este prematur să discutăm despre o reducere a PIB-ului ca urmare a conflictului din Ucraina"

- Există, până la această oră, o cuantificare a efectelor conflictului din Ucraina asupra economiei - procente, sume sau contracte care se pierd ori sunt afectate?

- Nu avem o estimare clară. La patru săptămâni de la începerea conflictului, încă mai sunt stocuri de materii prime și de materiale. Cred că efectele economice vor fi mult mai clare în următoarele săptămâni. Ceea ce pot să spun este că, pe sectorul industrial, cel metalurgic și cele care aveau în mod tradițional legături cu companii din Federația Rusă, Ucraina şi Belarus, sunt soluții alternative de aprovizionare. Cel puțin din informațiile pe care le avem acum la Ministerul Economiei, nu vom întrerupe activitatea. Ea ar putea fi redusă, tocmai de aceea venim cu acel proiect de ordonanță privind șomajul tehnic și sprijinirea companiilor care ar avea dificultăți temporare în continuarea activității. Despre o scădere a PIB-ului ca urmare a conflictului din Ucraina e prematur să discutăm în acest moment. Evaluăm. Impactul conflictului din Ucraina asupra economiei nu este doar o problemă a României. Tocmai de aceea, cei din Ministerul Economiei sunt în grupurile de lucru la nivel european și discută în acest moment care ar fi măsurile de sprijin pentru economia europeană și, de asemenea, pentru economia românească, pentru a putea asigura continuitatea activității.

- Pe lângă industria auto și cea metalurgică, depindem de țările aflate în conflict și pe partea de importuri de îngrășăminte pentru agricultură. Cum stăm, din acest punct de vedere?

- Am avut o discuție la Ministerul Economiei cu producătorii de îngrășăminte și cu asociația fermierilor. Ce pot să vă spun este că, într-o proporție destul de mare, fertilizatorii pentru anul agricol 2021-2022 sunt asigurați, avem stocurile necesare. Discutăm în acest moment cum să începem producția cât mai repede, din aprilie, pentru a putea asigura stocul pentru 2022-2023. Dar aici ne lovim de problema consumului de gaz și disponibilitatea gazului, pentru că acesta este principala materie primă pentru producție. Împreună cu Ministerul Energiei, facem eforturi pentru a asigura această materie primă. Pornirea celor două combinate, Azomureș și Chemgas Slobozia, care în momentul de față au autorizație de mediu, este o prioritate și depinde foarte mult de disponibilitatea acestei resurse naturale.

Tocmai de aceea am lansat apelul către Parlamentul României de a adopta cât mai repede Legea off-shore, pentru a avea gazul natural disponibil pentru industrie, dar și pentru această producție de fertilizatori care să ne asigure stocul necesar.

De asemenea, sunt două combinate aflate în insolvență, la Turnu Măgurele și la Piatra Neamț, și căutăm soluții pentru a putea fi repuse în funcțiune, prin atragerea unor noi investitori.

- Există vreun termen estimat pentru când va intra gazul din Marea Neagră în economie?

- Haideți să adoptăm mai întâi Legea off-shore și să vedem cum dăm drumul acestui proiect cât mai repede posibil! Există cel de-al doilea proiect, on-shore, și de acolo înțeleg că în cursul anului am putea să avem primele extracții de gaz.

România trebuie să lucreze pe mai multe planuri. În primul rând, prin demararea acestui proiect de extragere de gaz din Marea Neagră, pe de altă parte, asigurarea unor proiecte strategice și reducerea dependenței de gazul rusesc. Iar acolo știți că sunt acele proiecte de conectare care ar putea să ne asigure cantitatea de gaz necesară pentru perioada următoare. Este foarte important ca România să-și operaționalizeze și capacitățile de stocare, pentru a stoca pe perioada verii gazul necesar pentru perioada de iarnă, să avem rezervoarele pline.

Cam 20 de companii din spaţiul afectat de război, interesate de relocare

- În condițiile în care multe firme din zona de conflict iau în calcul relocarea, ce ne puteți spune despre intențiile lor de a veni în România și, concret, în partea Galațiului?

- Multe companii care funcționau până acum în cele trei țări - Belarus, Ucraina și Federația Rusă - și-au declarat intenția de relocare. În ceea ce privește Ucraina, această intenție este una temporară, ținând cont că, după terminarea conflictului, Ucraina va avea nevoie de un sprijin consistent economic pentru a-și putea reveni. Împreună cu o structură a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, noi, cei de la Ministerul Economiei, am intrat în legătură cu companiile care se ocupă de aceste relocări. La nivelul Guvernului, am propus organizarea unei structuri care să gestioneze un plan de acțiune privind relocările. Trebuie să ținem cont de faptul că, în special în sectorul industrial, relocările sunt relativ dificil de făcut, pentru că vorbim de investiții mari. Dacă vorbim de sectorul serviciilor, da, acestea pot fi atrase relativ repede, și România este o țară atractivă din acest punct de vedere.

Ca ministru al Economiei și om venit din Galați, bineînțeles că promovez relocările către zona Galați - Brăila, pentru că ea are câteva avantaje: interconectivitatea, posibilitatea de a asigura transport pe cale ferată atât pe standard vest, cât și pe standard est, această investiție nouă care este podul de la Brăila, dar și proiectele de infrastructură - centura Galațiului și proiectul de conectare cu autostrada care urmează să fie demarat. Din informațiile pe care le avem, sunt aproximativ 20 de companii interesate de relocare, dar trebuie să înțelegem că proiectul relocării este interesant pentru o bună parte din țările europene. Tocmai de aceea, România trebuie să facă pași concreți, prin identificarea tuturor facilităților pe care le putem oferi, inclusiv cu sprijin european, astfel încât să putem reloca o bună parte din aceste companii.

Galațiul are parcul industrial, are spații care pot crește atractivitatea și, de ce să nu spunem, avem combinatul siderurgic, avem universitatea și o populație în această zonă Galați - Brăila care este foarte atractivă pentru un investitor.

Dar este prea devreme să spunem ceva concret, nici companiile nu și-au definit clar planul de relocare, există doar intenții. Avem aceste companii, deja am intrat în legătură cu o parte dintre ele, vom vedea care sunt cerințele și cum poate România să asigure aceste facilități pentru relocare.

- Când mai reveniți la Galați?

- În următoarele săptămâni, voi face o vizită la Galați împreună cu top-managementul Liberty, pentru a discuta problemele cu care se confruntă și pentru a vedea cum poate Ministerul Economiei să sprijine efortul lor de a-și continua activitatea.

Citit 5643 ori Ultima modificare Joi, 31 Martie 2022 00:18

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.