Din 7 octombrie, Turcia a majorat de aproximativ cinci ori taxele pentru traversarea strâmtorilor Bosfor și Dardanele, care conectează Marea Mediterană și Marea Neagră. Această măsură afectează grav atât șantierele navale din România, cât și porturile de la Dunăre și Marea Neagră, după cum a atras atenția Asociația Națională a Constructorilor de Nave (ANCONAV).
Majorarea taxelor de către Turcia a avut loc în contextul în care cele două strâmtori au devenit pioni centrali în transportul cerealelor din Ucraina, ca urmare a acordului dintre Rusia și Ucraina de reluare a exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, acord susținut de ONU. Astfel, taxa de traversare pentru navele comerciale a crescut de la 0,8 la 4 dolari pe tonă, veniturile generate urmând să crească la 200 de milioane de euro, față de 40 de milioane de euro, cât erau anterior acestei măsuri.
„Tratatul de la Montreux, din 1936, autorizează Turcia să taxeze traversarea navelor comerciale prin strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru costul serviciilor, acestea incluzând printre altele servicii de semnalizare, intervenții de urgență sau servicii medicale. Traversarea strâmtorilor turcești reprezintă o rută mai scurtă pentru navele comerciale, astfel că pot fi transferate volume mai mari de marfă între regiuni”, comentează site-ul intermodal-logistics.ro.
Șantierele navale românești, devenite „complet neatrăgătoare”
Consecințele taxelor majorate au fost aduse la cunoștința Ministerului Afacerilor Externe și a celui al Economiei încă din 22 septembrie, de către ANCONAV, sub semnătura gălățeanului Gelu Stan, director general al asociației.
„Creșterea de taxe va face complet neatrăgătoare utilizarea șantierelor navale pentru reparația de nave în tranzit de la Marea Neagră și până la Dunărea maritimă până la mila 80 pentru armatorii care nu încarcă/ descarcă mărfuri în Marea Neagră sau în portul Galați. În condițiile în care, din cauza conflictului din Marea Neagră, traficul de mărfuri a scăzut semnificativ și având în vedere intențiile UE de a interzice preluarea de orice fel de mărfuri de țiței din porturile rusești la Marea Neagră, volumul reparațiilor de nave - în special în Șantierul Naval Damen Mangalia (unde statul roman are 51% din acțiuni), Șantierul Naval Constanța, Vard Tulcea și Damen Shipyards Galați - va scădea și mai mult. Practic, toate navele se vor opri la șantierele navale de reparații din zona Istanbulului.
Precizăm că, în momentul actual, valoarea totală a volumului de reparații nave străine la nivelul șantierelor menționate mai sus este de cca. 46.850.000 euro/an. Această modificare de tarife va conduce și la creșterea cheltuielilor de transport mărfuri ce trec prin strâmtorile turcești, ceea ce va face ca rutele de tranzit prin porturile românești să fie și mai neeconomicoase. Față de această situație, vă rugăm să inițiați demersurile necesare pentru a convinge guvernul Turciei să nu mărească nivelul tarifelor de tranzitare după data de 7/10/2022”, se arată în documentul trimis de ANCONAV.
La nivel național, șantierele navale au un impact major asupra economiei, industria construcțiilor de nave asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 22.600 de angajați, iar cifra de afaceri realizată de șantierele navale reprezintă 1,8% din Produsul Intern Brut. Datorită celor nouă șantiere navale care funcționează în România, țara noastră se situează printre primele cinci țări europene producătoare de nave și reparații navale, având, de asemenea, un număr semnificativ de personal implicat și în industria orizontală, se menționează în scrisoarea ANCONAV.
Scrisoare româno-bulgară către comisarul UE pentru Transporturi, Adina Vălean
Într-un răspuns semnat de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, se afirmă următoarele: „Având în vedere impactul major al noilor măsuri asupra industriei de profil și, implicit, asupra economiei României (aspect confirmat și de evaluarea preliminară a Ministerului Economiei), la nivelul Ministerului Afacerilor Externe au fost întreprinse o serie de demersuri, atât în plan bilateral în relația cu Turcia, cât și în coordonare cu alți parteneri internaționali, în vederea identificării cu partea turcă a unei soluții reciproc acceptabile. Personal, la 6 octombrie 2022, la Praga, în marja primei reuniuni a Comunității Politice Europene, am avut o întrevedere pe această temă cu omologul turc, Mevlut Cavușoglu. Cu acest prilej, am transmis îngrijorările justificate ale părții române și am subliniat necesitatea identificării de urgență a unei soluții de compromis, care să diminueze impactul măsurii și care să ia în considerare interesele României”.
Conform documentului, MAE a inițiat un demers comun cu bulgarii, afectați în egală măsură de decizia autorităților de la Ankara, constând în transmiterea unei scrisori semnate de miniștrii Transporturilor din cele două țări, către comisarul UE pentru Transporturi, Adina Vălean. În document se atrage atenția cu privire la impactul acestei măsuri, nu doar asupra transportului naval și industriei orizontale din cele două state, ci și asupra fluxului de mărfuri între UE și Ucraina și a funcționării Coridoarelor Solidarității (Solidarity Lanes), care se bazează, în mare parte, pe activitățile portuare din România și Bulgaria.
