Moneda națională a avut o evoluție stabilă în cele două zile ale minivacanței prilejuite de Ziua Națională, așa cum o arată și mediile stabilite de Banca Centrală Europeană, care au fost calculate miercuri la 4,9245 lei, respectiv la 4,9303 lei, joi.
Cotațiile din piețele externe au fluctuat în cele două zile între 4,912 și 4,938 lei, iar tranzacțiile locale de vineri s-au realizat în culoarul 4,924 – 4,932 lei, astfel că BNR a stabilit un curs al euro de 4,9297 lei față de 4,9184 lei, în ultima ședință din noiembrie.
Alături de coroana cehă, leul este unul dintre performerii regiunii cu o apreciere față de euro de aproape 2 bani, comparativ cu finalul lui 2021. Însă aceasta afectează competitivitatea exporturilor românești de bunuri şi servicii și stimulează importurile.
Evoluția leului poate fi pusă pe seama revenirii apetitului pentru risc, răspuns al investitorilor la afirmația de miercuri a președintelui Rezervei Federale americane, Jerome Powell, conform căruia „este logic să moderăm ritmul creşterii dobânzilor noastre, pe măsură ce ne apropiem de nivelul de restrângere care va fi suficient pentru a reduce inflaţia”.
Un cost mai mic al împrumuturilor în dolari, piețele mizând pe o majorare a dobânzii de politică monetară a Fed cu cel mult jumătate de punct procentual la 4,25 – 4,50%/an, după patru creșteri succesive de 0,75%, duce la majorarea plasamentelor în active considerate mai riscante, precum titlurile de stat în lei, al căror randament este mai mare decât cele emise în zona euro sau Statele Unite.
Leul rămâne însă sub presiune, chiar dacă indicatorul de încredere în economia națională a revenit la valorile din decembrie 2019, după ce a crescut în noiembrie, conform datelor publicate de Comisia Europeană, la 105,2 puncte. Dintre factori interni care influențează evoluția cursului se evidențiază uriașul deficit de cont curent, adâncit de apetitul românilor pentru produsele din import, dar și deciziile de politică economică ale BNR sau ale guvernului. Nivelul apetitului pentru risc din piețele internaționale, „reglat” de deciziile Fed, și tensiunile geo-politice din regiune, sunt printre principalii factori de risc externi.
O analiză BT Research prognozează „perspectiva continuării tendinței de apreciere graduală pentru cursul mediu anual euro/leu, spre niveluri de 4,94 în 2022, 5,02 în 2023, respectiv 5,06 în 2024”.
Leul este protejat și de nivelul confortabil al rezervei valutare a BNR, care s-a situat la finalul lui noiembrie la 45,594 miliarde euro, dar și de împrumuturile în valută ale Ministerului de Finanțe.
Pentru a refinanța datorii scadente în valoare de 1,647 miliarde euro, Finanțele au plasat săptămâna trecută, o emisiune de certificate de trezorerie în euro pe un an în valoare de 394,2 milioane euro, la randamente cuprinse între 2,87 și 3,00%, la care s-a adăugat o emisiune obligaţiuni în euro cu scadenţa noiembrie 2025, la un randament mediu de 4,13% și unul maxim de 4,30%
