Proiect în Zona Liberă Galaţi: Termocentrala ENEL, miză de un miliard de euro!

Scris de Ovidiu Amălinei

Vineri, 06 Iulie 2012 00:00

• Terenul pentru termocentrală este deja concesionat, dar formalităţile pentru obţinerea autorizaţiilor durează de mai bine de cinci ani * Italienii susţin că tehnologia „cărbunelui curat” aplicată la Veneţia va fi pusă în practică şi la Galaţi

  ---

Cărbune şi economie

Potrivit proiectului termocentralei, cu o putere de 800 MW, ENEL ar urma să folosească aşa-numitele „cazane ultrasupracritice” (presiune şi temperaturi ridicate), ce permit deopotrivă îmbunătăţirea randamentului, reducerea substanţelor poluante, dar şi minimalizarea costurilor de producţie. Cărbunele ar urma să fie adus din import, transportat pe mare până la Constanţa sau Sulina, iar de aici transbordat pe nave mai mici pentru a ajunge la Galaţi. De asemenea, materia primă mai poate fi livrată şi pe calea ferată. Potrivit datelor furnizate de ENEL, „cărbunele a fost ales drept combustibil din consideraţii economice, geopolitice şi logistice, iar tehnologiile curente permit un randament deosebit”. Politica ENEL privind „cărbunele curat” se bazează pe trei linii principale de acţiune: gestionarea cărbunelui în siguranţă (transport, transfer prin transportoare închise, sistem de împiedicare a dispersării prafului în spaţiul de depozitare), eficienţă energetică ridicată (un randament superior presupune emisii mai puţine pentru aceeaşi energie), tehnologie de ultimă generaţie pentru controlul emisiilor (filtre performante).

Obiecţiile organizaţiilor de mediu

În ciuda asigurărilor date de ENEL, nu au lipsit criticile. Anul trecut, activiştii Greenpeace au protestat, la Bucureşti, în faţa sediului ENEL, faţă de proiectul termocentralei de la Galaţi. „Când toate statele sunt preocupate de reducerea emisiilor de carbon pe propriul teritoriu, firma italiană a ales să construiască în România o centrală în care să ardă cărbuni din Ucraina, iar energia produsă să meargă la export”, explică Greenpeace, organizaţia susţinând că, în loc de termocentrale, ENEL ar trebui să investească în energia regenerabilă. Critici vehemente au venit şi din partea administraţiei Parcului Natural „Lunca Inferioară a Prutului”, respectiv Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi. Potrivit preşedintelui de atunci al AJPS Galaţi, Ion Ştefan, Consiliul ştiinţific al Parcului Natural a dat în două rânduri aviz negativ acestei investiţii, susţinând că, în ciuda sistemelor de protecţie invocate de ENEL, poluarea nu va putea fi evitată. Între timp, administrarea parcului a revenit unei alte asociaţii. De asemenea, ar fi o serie de diferenţe între proiectele tehnice ale centralelor din Italia şi cea gândită pentru Galaţi. Nu în ultimul rând, obiecţii sunt ridicate şi în ceea ce priveşte protejarea habitatelor naturale. „Din păcate, nu s-a ţinut cont de opiniile noastre. Dacă te uiţi în hârtiile lor, totul e „ca în farmacie”. Dar ce va fi cu adevărat, numai la sfârşit se va vedea, când s-ar putea să fie prea târziu…”, ne-a declarat administratorul Parcului Natural „Lunca Inferioară a Prutului”, Ion Ştefan. Acesta este de părere că termocentrala ENEL „se va face oricum, pentru că sunt prea mari interesele aflate în joc”.

Dezbatere fără frontiere

Până una alta, în ciuda întârzierilor, proiectul termocentralei ENEL a parcurs o serie de etape importante. Printre altele, ENEL a obţinut certificatul de urbanism din partea Primăriei Galaţi. De asemenea, Agenţia Regională de Protecţia Mediului Galaţi a eliberat în iulie 2011, după doi ani de deliberări, avizul de mediu aferent planului urbanistic zonal. Cât priveşte avizul negativ dat de administraţia „Lunca Inferioară a Prutului”, ARPM Galaţi a considerat că, dincolo de obiecţiile formale, el „nu a fost sub nicio formă justificat în conformitate cu prevederile legale”, iar decizia emiterii avizului de mediu s-a luat în mod unanim în cadrul Comitetului Special Constituit, întrunit la ARPM Galaţi în iulie 2011. Pe de altă parte, reprezentanţii ARPM Galaţi ne-au explicat că, pentru a trece efectiv la lucrările de construcţie, ENEL trebuie să obţină şi un acord de mediu. Iar în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Espoo, la procedura de evaluare a impactului asupra mediului vor mai participa R.Moldova şi Ucraina. Cele două state şi-au manifestat deja dorinţa de a organiza dezbateri publice pe tema Raportului privind impactul asupra mediului şi, prin urmare, le-a fost remisă documentaţia în cauză. În prezent, se aşteaptă ca statele respective să propună un calendar pentru organizarea dezbaterilor publice. Discuţii pe tema Raportului de impact vor mai fi organizate şi în România, inclusiv la Galaţi. Chestiunea este că, la modul concret, în faza dezbaterilor care au fost pe tema avizului de mediu, foarte puţini reprezentanţi ai societăţii civile s-au arătat interesaţi să participe activ la discutarea acestui subiect. Acum, când în discuţie se pune acordul de mediu, ARPM Galaţi speră că publicul interesat va fi mai activ în dezbateri în vederea exprimării unui punct de vedere cât mai bine documentat.