Parcă mai ieri râdeam scandalizaţi de gafa Vioricăi Dăncilă cu anul "douăzeci douăzeci". Doar că atunci acesta părea departe şi înecat cumva într-un nor de speranţă. Speranţa că se va întâmpla ceva şi vom scăpa de guvernul condus de un prim ministru care nici măcar nu ştie să vorbească, ce să mai vorbim de gândit.
Iată că Dumnezeu ne-a ascultat ruga şi ne-am ales cu un Guvern PNL. Dar din cum evoluează lucrurile, e foarte greu de crezut că, în anul ce vine, cei aflaţi la cârmă vor găsi forţa şi coerenţa necesare pentru a realiza reforme profunde, adică o nouă regândire a şcolii româneşti pe baze moderne, sau tratarea unui sistem medical bolnav până în măduva oaselor, dar şi o aşezare corectă a sistemului de pensii şi salarizare.
În primul rând, pentru că actualii guvernanţi au venit la putere pe o situaţie dezastruoasă, de zeci de ani nu s-a făcut mai nimic, nu au fost prea multe minţi vizionare care să reuşească să scoată România din criză. De fapt, aproape toţi cei ajunşi în jilţurile legislativului nu şi-au propus să facă în aşa fel încât să ne fie nouă bine, ci să-şi burduşească buzunarele.
Nu spune nimeni că e ceva uşor să ajungi la guvernare după dezastrul lui Dragnea şi al lui Dăncilă. Însă, dincolo de toate acestea, PNL confirmă că nu are nici curaj, nici caracter, nici viziune. Cu membri de partid foarte asemănători pesediştilor, formaţiunea lui Ludovic Orban critică azi ce susţinea ieri, şi susţine acum ce nega cu vehemenţă în opoziţie, călcându-şi pe nervi chiar şi propriii membri, care nu au întârziat să-şi facă publică dezamăgirea.
E clar că vistieria statului e goală şi că actualilor guvernanţi le va fi greu să ţină pasul cu măririle de salarii şi pensii promise de PSD din disperarea de a nu-şi pierde electoratul. Dacă n-ar fi fost atât de vizibilă încăpăţânarea cu care s-a agăţat Dăncilă de putere, ai spune că PSD-ul a făcut un joc inteligent, lăsând să-i scape printre degete guvernarea înainte de alegerile locale, pentru a reuşi, prin incapacitatea PNL-ului, să câştige înapoi terenul electoral pierdut. Prin urmare, e foarte posibil ca la alegerile locale harta frumos colorată în mai mult albastru la ultimele scrutine să vireze iar spre roşu.
Douăzeci douăzeci nu va fi un an liniştit. Nu am scăpat de bâlbe şi de aberaţii politice. În plus, cu un buget atât de fragil şi dezechilibrat, orice măsuri se vor lua nu vor fi bune. Dacă nu se majorează salariile şi pensiile, PNL îşi va urca poporul în cap, iar dacă da, nu prea va avea de unde să le dea.
