În luna martie a acestui an, „Viața liberă” publica un articol prin care Asociația Tehnopol Galați anunța un proiect foarte important, dedicat atenuării și eliminării insulelor de căldură urbane care se formează în marile orașe. Proiectul fusese depus de un consorțiu de 12 parteneri din 21 de țări, printre care și România, reprezentată de Tehnopol și Primăria Galați. S-a reușit ca unul din scenariile-pilot să fie la Galați.
Citește și Pe caniculă, artezienele din oraş - mai mult fără apă
Insulele de căldură urbane se „traduc” prin faptul că în centrul orașului este mai cald decât la periferie, cu până la 5 grade și chiar mai mult. Explicația este simplă: asfaltul, betonul, acoperișurile negre și clădirile înalte absorb și depozitează căldură. „Felul în care construim și câtă zonă verde păstrăm în orașe influențează foarte mult intensitatea insulei de căldură urbană. Cu cât avem mai mult asfalt și beton, construcții, clădiri și mai puține zone verzi, copaci și zone cu apă, cu atât albedoul – capacitatea de a reflecta radiația solară – este mai mic. Atunci, în loc să reflecte radiația solară, clădirile și drumurile o absorb și o emit înapoi în atmosferă, de obicei pe timpul nopții. Pe lângă acest albedou scăzut, faptul că nu există copaci înseamnă și că evapotranspirația este scăzută. Atunci, nu există suficiente elemente care să elimine apă în atmosferă și să ajute să disipeze căldura ambientală”, spune Lorena Axinte, cercetător la Universitatea din Cardiff și doctor în planificare urbană și regională, într-un interviu acordat Digi24.
Revenind la proiectul anunțat de Tehnopol acum patru luni, se va face o mapare la nivelul orașului Galați pentru identificarea zonelor unde se formează oazele de căldură, apoi se va trece la măsuri pentru înlăturarea lor.
Realist vorbind, soluțiile nu sunt foarte multe. La îndemână sunt spațiile verzi, plantarea de copaci (cu grija de a echilibra copacii cu zonele deschise, astfel încât ventilația să se poată realiza), vopsirea acoperișurilor clădirilor municipale în alb, pentru o mai bună reflexie a radiației solare (însă trebuie avut în vedere că felul în care radiația este trimisă înapoi poate afecta pietonii sau alte clădiri), fie insule de răcorire (umbră, fântâni arteziene, perdele de apă).
Problema este că, la noi, aceste ultime trei elemente tind să dispară. Parcurile nu prea mai au umbră (uitați-vă la „Eminescu”, la Parcul de Aventură de la Uzina de Apă, la nou-modernizatul Parc Carol, fost CFR), băncile amplasate de edili sunt aproape numai la soare (vezi băncile de pe Brăilei, dintre Trei Star și Potcoava), artezienele din tot orașul mai mult stau decât „merg”.
Oau, umbra, apa și copacii ajută la răcorirea orașului! – sună de parcă am fi descoperit America. Oare când o vor descoperi și edilii noștri?
