Discuţiile privind recalcularea pensiilor şi verificările acolo unde se presupune că s-au făcut greşeli (evident, majoritatea în detrimentul pensionarilor, fiindcă în puţine cazuri s-au dus oamenii să anunţe că au primit prea mulţi bani - n.a.) continuă, cu dezbateri ample pe mai toate posturile TV, cu luări de poziţie şi proteste din partea unor asociaţii ale pensionarilor, cu opinii şi argumente pro şi contra.
Dezbaterile despre câtă pensie merită fiecare om care a muncit şi a cotizat vreo 40 de ani mi se par deplasate, dar, ca un om care a studiat şi ceva economie la viaţa lui, ştiu că principiul contributivităţii ar trebui să însemne şi că plăţile care se fac acum către sistem de către populaţia activă acoperă nevoile de plată a pensiilor. Ceea ce, în contextul recentelor măriri, dar şi al presiunii naturale pe care o pune pe sistem ieşirea la pensie, uneori anticipată, a unor generaţii foarte numeroase, nu se întâmplă.
Pensia medie lunară din primul trimestru al anului a fost de 2.418 lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică, iar salariul mediu net a fost de 5.100 de lei, variind, însă, mult de la un judeţ la altul. Întrebaţi, tot de INS, câţi bani le-ar trebui să facă faţă cheltuielilor lunare curente, cei mai mulți dintre pensionari au indicat nivelul de 4.000 de lei.
Dincolo de aspectul pur electoral al recalculării pensiilor taman în an cu alegeri parlamentare şi prezidenţiale, despre care "Viaţa liberă" a mai scris, nişte precizări trebuie făcute. Declaraţia potrivit căreia nicio pensie nu scade, făcută în repetate rânduri de oficialii Casei Naţionale de Pensii şi de ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, este o minciună frumos împachetată. În realitate, aşa cum am mai spus, pensiile la care valoarea recalculată este mai mică decât cea în plată vor rămâne la actuala valoare în plată inclusiv după 1 ianuarie 2025, când toate celelalte pensii vor fi din nou ajustate pentru a compensa inflaţia. Astfel, puterea de cumpărare a pensionarilor cu pensia "îngheţată" va scădea.
Chiar şi în cazul pensionarilor care au primit acum sume în plus, în unele situaţii acestea abia acoperă creşterile de preţuri deja înregistrate anul acesta, ca să nu mai vorbim de majorarea tarifelor la utilităţi, care ne aşteaptă pe toţi din toamnă. Este din ce în ce mai greu să-ţi stabileşti un buget şi să te ţii de el, în contextul în care preţurile cu amănuntul se schimbă de la o zi la alta. Şi, deşi s-au plafonat tarifele unor alimente de bază (deşi, despre ce preţuri vorbim şi aici, dacă două batoane, un iaurt şi o apă plată la 2 l fac 15 lei?), alte produse fără de care nu se prea poate trăi (vezi hârtia igienică, detergenţii, produsele de igienă intimă, produsele de curăţenie) s-au scumpit serios, făcând ca, practic, nivelul nostru de trai să scadă.
