Din păcate, sâmbătă, 25 ianuarie 2025, România a intrat în galeria rău famată a ţărilor victime ale furturilor celebre de artă. De la Muzeul Drents din oraşul olandez Assen au fost furate trei brăţări dacice şi coiful de aur de la Coţofeneşti, piese inestimabile, parte din patrimoniul naţional. Asigurate pentru un total de 30 de milioane de euro, piesele aflate în expoziţie în Assen sunt, evident, de neînlocuit. Nu ne rămâne decât să sperăm că vor fi recuperate, când şi cum, rămâne de văzut. Dacă ne uităm puţin în urmă, în istoria celor mai celebre asemenea jafuri, unele obiecte au fost găsite rapid, altele, după o vreme, deteriorate, iar unele nici astăzi.
În 1911, Vincenzo Peruggia a furat, din Muzeul Luvru, «Mona Lisa» de Leonardo da Vinci. După doi ani, acesta a fost arestat când a încercat să o vândă.
În 1989, doi hoți au furat, din castelul Charlottenburg (Berlin), pictura lui Carl Spitzweg, «Săracul Poet», care n-a mai fost găsită.
În anul 1990, hoții îmbrăcați în polițiști au furat din Muzeul «Isabella Stewart Gardner», din Boston, picturi ale lui Rembrandt, Edgar Degas și Édouard Manet, în valoare de 350 milioane de franci elveţieni. Picturile n-au mai fost găsite nici azi.
În 1991, în Amsterdam, hoți înarmați au pătruns noaptea în muzeu, au decuplat sistemul de alarmă și au furat, într-un timp record de 45 minute, 20 de picturi flamande în valoare de 700 de milioane de franci elveţieni. Spre ghinionul hoților pe drum au avut o pană la mașină și, pentru a nu fi prinși, a trebuit să abandoneze picturile.
În 2000, două tablouri de Renoir şi Rembrandt au fost furate de la Muzeul Național din Stockholm, fiind descoperite după doi ani, când s-a încercat valorificarea lor, dar hoții au scăpat fugind cu o barcă cu motor.
În Lucerna, în anul 2001 a fost arestat Stephane Breitwieser din Alsacia, care a furat în Europa peste 239 de opere de artă, de o valoare inestimabilă. După arestare, mama lui a distrus o mare parte din aceste opere.
Din Villa Esther Koplowitz, din Madrid, în anul 2001, au fost furate 20 de picturi, semnate, printre alţii, de Goya, Bruegel, Pissaro, în valoare de 400 milioane de franci. Hoții au fost prinși când încercau să încaseze suma de răscumpărare.
«Strigătul» și «Madonna» de Edvard Munch, furate în 2004 din Oslo, au fost găsite la doi ani de la jaf, zgâriate şi cu urme de umiditate, în condiţii rămase misterioase.
Deşi sistemele de alarmă şi de securitate au evoluat mult, jafurile continuă să se petreacă, iar metodele hoţilor au evoluat şi ele. Acum, hoţii au dinamitat un perete de beton, pătrunzând în muzeul Drents şi, în doar două minute, dispărând cu exponatele. Să ne bucurăm, măcar noi, cei din generaţia X, că am apucat să vedem coiful de la Coţofeneşti în copilărie, pe când ne duceam în excursiile obligatorii la Muzeul Naţional de Istorie. Cât despre copiii noştri, cine ştie dacă îl vor mai vedea?
