Spun jucătorii de poker că, dacă nu vezi în primele cinci minute cine e fraierul de la masă, atunci tu ești. Se pare că, în cazul lui Donald Trump, nici dacă îi desenezi sau îi scrii cu litere cât MAGA de mari, tot nu-și dă seama că, atunci când discută cu Putin la telefon sau față în față, nu președintele rus este fraierul. Sau, atunci când stă de vorbă cu Putin, Trump „nu are cărțile”, așa cum i-a repetat el lui Zelenski la celebra ambuscadă din Biroul Oval.
După discuția telefonică de marți, care a pus pe jar o lume întreagă, previzibila lăudăroșenie a lui Trump nu a întârziat să apară. Bineînțeles, discuția cu liderul de la Kremlin a fost „grozavă”, a spus Trump, cu toate că majoritatea observatorilor din Europa și de la Kiev consideră că Trump nu a obținut nimic de la Putin. „Am vorbit despre o mulțime de lucruri pentru a ajunge la pace și am vorbit și despre alte lucruri”, a spus Trump, după conversația de aproape două ore (cu tot cu traduceri), în care tot ce a promis Putin a fost un armistițiu parțial care să vizeze loviturile asupra infrastructurii energetice. Oare ce fel de armistițiu parțial o fi obținut, din moment ce dronele și bombele rusești continuă să zboare spre Ucraina la fel ca înainte?
Se pare că Trump trăiește într-o lume numai a lui, în care totul se întâmplă doar așa cum vrea el. Probabil crede că „marele și frumosul ocean” îl va feri la nesfârșit de ruși. La Fox News, Trump a susținut din nou că războiul nu ar fi început niciodată dacă era el președinte. Asta după ce, în campanie, se bătuse cu cărămida în piept că va opri războiul din Ucraina „în 24 de ore”. 24 de ore au trecut de mai mult de o sută de ori, iar războiul e tot acolo. Adică tot aici, lângă noi.
Circulă de mai multe zile un scenariu conform cărora Trump ar fi fost recrutat, în tinerețe, de KGB și că de aceea acum face toate jocurile Moscovei. Nu mă pot pronunța. Ar fi cea mai mare lovitură de spionaj din istorie ca un agent rus sub acoperire să devină președintele Statelor Unite. Pare prea de tot, dar câte lucruri pe care le credeam imposibile nu s-au petrecut deja de când Trump este la Casa Albă? Dar chiar dacă ar fi așa, de ce ar vrea să pună America în genunchi în numai câteva zile, când are un întreg mandat la dispoziție? Iar dacă se proclamă rege, împărat sau ce i-o mai trece prin cap, atunci ar fi ales pe viață, la fel ca prietenul lui, Vladimir.
În categoria lucrurilor incredibile petrecute, merită amintit că, printre alte „detalii” discutate la telefon cu Putin (armistițiu, schimburi de prizonieri, rachete, bombe, morți și răniți), Trump a avut prilejul să „o pună” și de niște meciuri de hochei cu Rusia. O fi după ce canadienii s-au supărat pe americani, iar mexicanii n-or fi avut chef să joace. Probabil că altfel bombardezi Ucraina după ce îi bați pe americani (și) la hochei!