Situaţia spaţiilor publice destinate copiilor în acest oraş este dezastruoasă. Pe site-ul Primăriei, începând din 2003, există doar patru hotărâri privind înfiinţarea unor locuri de joacă noi. Şi, cum atât domnul primar, cât şi suficienţi consilierii locali sunt părinţii unor copii de vârstă mică, bănuiesc eu că nu le dau vestea secolului când spun că, la momentul acesta, aproape nu ai unde să te duci cu un copil să se joace şi să facă sport în aer liber. Parcurile, cele care există, nu au nici bănci cum trebuie, nici umbră suficientă, locurile de joacă sunt demodate, cu fieroance şi bălţi imense care se formează împrejurul instalaţiilor de joacă, de ţi-e şi frică să te gândeşti cum iei copilul înapoi acasă. O fi ea murdărirea bună, vorba reclamei, dar nici chiar aşa. Să vedem cum stăm la capitolul spaţii destinate copiilor?
Grădina Publică este închisă şi, din ce aud, nu are nicio şansă să fie terminată în termenul înscris pe panoul din gard. Dar ăsta e un subiect asupra căruia vom reveni, desigur. În rest, lucrurile sunt clare: practic, nu avem unde să lăsăm un copil să se joace în siguranţă. În jurul blocurilor, trotuarele, înguste şi vai de capul lor, sunt, în cea mai mare parte, pline de gropi şi crăpături, numai bune să dea un prunc ce abia învaţă să meargă cu picioarele în sus. Parcurile dintre blocuri sunt aşa de rare, că, sincer, nici nu merită luate în consideraţie: la alea două leagăne ameţite pentru fiecare categorie de vârstă, ar fi o minune să descoperi unul liber exact atunci când ajungi cu micuţul acolo. Şi, dacă nu e liber, atunci să te ţii. I-aţi explicat vreodată unui copil de până în doi ani că nu poate să se dea în leagăn chiar acum? Eu, da. Nu e deloc amuzant. Aşa că majoritatea părinţilor iau maşina sau autobuzul şi se duc la cel mai apropiat parc amenajat ca lumea, să consume şi copiii acolo ceva energie.
În cazul Galaţiului, parcul Cloşca pare să fie preferatul tuturor, poate din cauza amplasării şi a faptului că, pe strada Cloşca, există şi o parcare ce poate fi folosită. În rest, nici aici instalaţiile nu arată ca şi când am fi în 2013, dar înţeleg că s-a făcut o asociere cu un PFA interesat să reabiliteze. În opinia mea, hotărârea în acest sens ar fi trebuit votată mai din toamnă, pentru ca persoana cu pricina să se fi putut apuca de treabă prin 15 februarie şi să aibă parcul gata măcar înainte de Paşti. Dar eu, desigur, nu sunt edil (ferească-mă Dumnezeu!). Nici părinte nu sunt, dar asta nu mă împiedică să-mi pese. Nu toată lumea îşi permite să se ducă la Promenada Mall la un loc de joacă plus patinoar plus cinema. Nu toată lumea poate să meargă la Bucureşti, unde chiar există, cel puţin în sectorul 4, nişte superparcuri de joacă pentru copii. Suntem obligaţi să trăim aici, în oraşul nostru cu străzi desfundate, cu praf, cu gunoaie peste tot. Dar, stimaţi edili, dacă tot nu aţi dat încă în folosinţă Baia Comunală, să poată şi copiii face înot la preţuri rezonabile, dacă tot închideţi stadionul municipal, dacă terenurile de tenis sunt private şi lecţiile scumpe, dacă piste de biciclete nu ne-aţi trasat, faceţi măcar leagăne pentru ăştia mici. Din alea de lemn şi sfoară, cu covor cauciucat pe jos, fără fiare, fără colţuri, în culori frumoase, cu bănci pentru părinţi, cu umbrare şi coşuri de gunoi. Ieşiţi şi spuneţi: Bre, oameni, uite, am făcut un studiu de fezabilitate şi 50 de părculeţe cu aia şi aia şi aia ne costă atâta. Ce ziceţi, merită, le facem? Garantez eu că gălăţenii n-or să spună nu.
