Pe principiul „drumul spre iad e pavat cu bune intenţii”, Primăria Galaţi a dat-o cu oiştea în gard rău de tot în privinţa refugiilor din staţiile de transport. Vechile refugii au fost tăiate, prin toamna anului trecut, pentru că firma de publicitate care le deţinea şi municipalitatea nu s-au mai înţeles în materie de contract. OK - nu te-ai înţeles, dă-le jos, dar pune altceva în loc! Din păcate, doar pe ici, pe colo a mai apărut câte un refugiu, în rest… Dumnezeu cu meteorologia! Mai prin iarnă, când „Viaţa liberă” a sesizat că nu-i în regulă să fie lăsaţi oamenii prin staţii, în mijlocul viforului, fără nici un fel de adăpost, ni s-a spus să stăm liniştiţi, că Primăria lucrează pentru gălăţeni, că se vor găsi noi contracte şi refugii mai mândre şi mai frumoase vor apărea în toate staţiile de autobuz. Ei bine, vorba volant, a tot nins, a tot plouat de atunci, dar refugiile ia-le de unde nu-s. Păi, să vină acum reprezentanţii Primăriei, când trecem din cod galben în cod galben de vijelii, să le explice celor făcuţi ciuciulete cum că, pardon, nu au unde să se adăpostească din cauză că nu ştiu ce firmă nu a semnat nu ştiu ce contracte, că e aşa şi pe dincolo cu publicitatea, că o mai fi şi o licitaţie, două, vreo aprobare de consiliu sau mai cine ştie ce! Cu explicaţiile astea, dacă respectivii ar scăpa fără nişte umbrele pe spinare ar putea spune că au avut noroc!
Dar asta nu e tot! Colac peste pupăză, pe vechile amplasamente ale refugiilor au rămas în asfalt nişte cioturi metalice, numai bune să-ţi zdreleşti picioarele. Nu mai departe de alaltăieri, o femeie a avut nevoie de intervenţia Ambulanţei, după ce, în staţia de la Stirex, s-a împiedicat de un şurub rămas înfipt în asfalt. Un episod asemănător, acum vreo două săptămâni, s-a petrecut şi în staţia de la fosta Agenţie de voiaj! Chiar trebuie să se întâmple vreo nenorocire pentru ca măcar atâta să-i dea prin cap cuiva din administraţie, că resturile respective trebuie îndepărtate? Sau poate cei de la vârful administraţiei locale, oameni cu maşină la scară şi birouri confortabile, au cam uitat ce înseamnă să meargă „per pedes apostolorum” şi să vadă pe viu ce probleme mai sunt prin târg? Sau - mai ştii? - poate că şi pentru asta mai trebuie vreun contract, măcar unul de consultanţă, că tot se plăteşte bine, că hârtia suportă multe, iar de sertare nu ducem lipsă…
Acum, că tot se fac nişte lucrări destul de ample pentru reabilitarea unor străzi importante, ar trebui să se ia mai în serios şi problema refugiilor din staţiile de transport. Pentru că adăposturile respective nu sunt doar obiect de troc între Primărie şi vreo firmă oarecare, ci sunt o necesitate cât se poate de concretă şi de urgentă! Că le pune Primăria, că le pune Transurb sau vreo altă firmă, aceste refugii trebuie să existe! Soluţii se pot găsi. Ar trebuie doar ca primarul şi Consiliul Local să delibereze niţel în vânt şi ploaie, cu ceva grindină, că sigur le-ar veni mintea la cap şi le-ar găsi şi ei!
