Circulaţia prin Galaţiul nostru strâmt şi sufocat a devenit din ce în ce mai haotică. Aproape nu e zi să nu scriem despre accidente grave, despre pietoni care traversează pe unde le tună şi ajung sub roţile maşinilor şi despre şoferi mai puţin experimentaţi care pierd controlul bolizilor şi provoacă ciocniri în lanţ. Este evident, au atras atenţia asupra acestui fapt şi poliţiştii, că ne lipseşte educaţia rutieră. Sincer, dacă aş fi părinte, aş insista ca, în loc de tot felul de opţionale obligatorii care li se bagă pe gât celor mici în şcoala primară, să se facă, o dată pe săptămână, o oră de educaţie rutieră. Pentru că îi ducem de mâna pe cei mici, la şcoală, în primii ani, dar nimeni nu va putea să facă asta la nesfârşit, iar pe stradă sunt din ce în ce mai multe maşini, care încalcă din ce în ce mai des limita de viteză, iar rezultatele se pot dovedi dezastruoase. Personal, cred că în acest sens celebra zicală "frica păzeşte bostănăria" ar putea să salveze nişte vieţi.
Dincolo de educarea copiilor, trebuie disciplinaţi şi adulţii. Am văzut, nu o dată, mame traversând în fugă, prin loc nemarcat, şi târând după ele copii de până în doi ani, care abia reuşeau să ţină pasul. Ce va învăţa copilul cu pricina? Că e în regulă să treci strada în fugă, pe unde te taie capul. Ei bine, nu e. Iar educaţia prin exemplul personal este cea care durează şi care formează caractere.
Dincolo de educarea publicului mic şi mare, la fel de importantă este fluidizarea traficului. Acum, nu doar lucrările de pe Brăilei transformă orice drum cu maşina prin centru într-un coşmar, fiindcă se gâtuie brusc circulaţia şi drumul se lungeşte cu cel puţin zece minute. Mai există un factor agravant, pe care-l văd zilnic, în drum spre birou. Microbuzele opresc în staţiile amenajate, unde trebuie să încapă, teoretic, pe lângă troleibuze şi autobuze, nu în locul lor. Practic, aşa cum s-a întâmplat şi ieri dimineaţă, înainte de 9,00, în staţia de la Spitalul de Urgenţă, microbuzele opresc în staţie, câte două, trei odată şi stau. Aşteaptă clienţi. Şi nu un minut, două, trei, ci chiar câte zece!. Între timp, troleibuzul aşteaptă în spatele lor ca acestea să plece, să poată ajunge şi el la refugiu. După câteva minute, văzând că microbuzele nu mai pleacă, şoferul troleibuzului, exasperat, se chinuie să le depăşească, mergând până la extensia maximă a pantografelor - care nici ele nu sunt prea noi şi prea performante. Asta, deduc eu, fiindcă şoferul Transurb chiar are de respectat un grafic, iar ceilalţi sunt doar lacomi, vrând să-şi umple maşina, în care de multe ori iau şi călători în picioare, deşi nu ştiu ca asta să fie legal.
Să fiu înţeleasă, n-am nimic împotriva microbuzelor. Sunt utile, deşi eu personal nu le folosesc foarte des, sunt oameni care chiar au nevoie de ele. Doar că rolul lor era să suplinească absenţa Transurb de pe anumite trasee şi să se mişte mai repede decât autobuzele mari. Acum, sincer, stai în ele de-ţi vine acru şi tot pe traseele cele mai circulate vezi cele mai multe maşini. Ceea ce nu e nici normal, nici lucrativ. Cât despre statul aiurea în staţii, aceste aspect, ca şi multe altele legate de disciplina în trafic, s-ar rezolva dacă ar exista mult trâmbiţatul sistem de supraveghere video. Făceţi-l odată, domnilor! Faceţi ordine în trafic, că de haos ne-am săturat!
