Ne modernizăm, dar ne civilizăm vreodată?

Evaluaţi acest articol
(21 voturi)

Ne pregătim să ne îndatorăm (încă o dată) ca să avem un centru regândit şi modern, un talcioc mai mare, unul sau două parcuri recoafate şi câteva străzi. 100.000.000 de lei ar fi creditul pentru nişte proiecte care fură ochiul, dar nu dau neapărat şi identitate.

Galaţiul are nevoie ca de aer de un arhitect, de un gânditor, de un filosof, de oricine ar putea să aibă curajul să arunce la gunoi amestecul greţos de mizerie şi kitsch şi să pună în practică un stil curat şi civilizat în oraş. Nu că ar fi Galaţiul vreun magnet pentru grupurile de vizitatori cu aparatele foto atârnate de gât, ahtiaţi să imortalizeze frumuseţea urbei, dar măcar pentru locuitorii care o dată la patru ani sunt momiţi cu câte un asfalt sau vreun părculeţ care în câţiva ani este năpădit de buruieni şi rugină, ar trebui să conteze. Votantul care merge şi îşi pune ştampila motivat de îndemnul de pe Facebook de a fi un bun cetăţean, convins pe jumătate că şi votul lui contează, vrea ca blocul lui să arate într-o formă şi o culoare la fel ca celelalte dimprejur, străduţa pe care îşi duce copilul la şcoală să nu fie plină de cratere, iar buruienile care umplu spaţiile aşa-zis verzi să nu îi dea senzaţia că ar trebui să-şi facă buletin de junglă. Toate astea în timp ce autorităţile care i-au pus palmieri la General, printre bălării, gândesc un aşa-zis mega-proiect de restaurare a centrului. De parcă în centru s-ar ajunge cu parapanta, nu prin mizerele cartiere Aviaţie sau Dunărea, unde te copleşesc cenuşiul şi amestecul care numai arhitectural nu se cheamă. Îndrăznesc să sper că poate s-a născut vreunul care să ia în considerare un plan cu adevărat urbanistic. Au zburat garajele, consignaţiile, dar kitschul a rămas, bine ancorat prin autorizaţii emise Dumnezeu ştie cum şi prin sfântul drept de proprietate. Îl aştept pe curajosul are să aibă puterea şi iniţiativa să spună „gata, până aici!”, pe acela care să decidă „cu banii ăştia fac pentru oraş mai mult decât o mână de var şi două floricele”.

De 27 de ani, oraşul s-a urâţit continuu şi ce a fost frumos odată a dispărut sub un kitsch în care plouă cu cazinouri şi limuzinele se parchează în faţa blocurilor cu coteţe în loc de balcoane. Asta o fi identitatea noastră sau trebuie să mai facem un credit ca să aflăm?

Citit 3423 ori Ultima modificare Luni, 19 Iunie 2017 19:24

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.