Un oraş care rămâne fără oamenii ce ar putea schimba ceva este un oraş condamnat la moarte. O moarte lentă, chinuitoare, mascată uneori de varul dat pe borduri sau de asfaltul prost turnat pe câte o stradă. Din Galaţi pleacă, anual, sute, dacă nu mii de cetăţeni. Majoritatea tineri, cu vârste cuprinse între 19 şi 30 de ani, gălăţenii care pleacă aleg Ardealul sau o altă ţară, eventual mai caldă şi unde se trăieşte mai frumos.
Pentru că, da, traiul în Galaţi a devenit, pentru mulţi, apăsător. Sufocaţi de buruieni înalte, de copaci care se rup nu la furtuni masive, ci la o pală de vânt, de parcări prea puţine, de câini prea mulţi, de gunoaie aruncate la întâmplare şi, nu în ultimul rând, de o istorie îngropată, gălăţenii îşi îndreaptă atenţia către locuri care le pot asigura lor, dar mai ales copiiilor lor, un trai mai bun. Sau, dacă nu mai bun, măcar decent. Fără grija lucrului într-o companie în care munca nu este răsplătită, fără alipirea de oameni cărora nu le pasă de semeni, fără parcuri în care ai mai mari şanse să dai de şerpi şi şobolani decât de leagăne, fără mijloace de transport în comun vechi, greoaie şi urât mirositoare.
Galaţiul s-a transformat, în ultimii ani, într-un fel de junglă. Supravieţuiesc cei mai puternici, iar plebea rămâne să se hrănească cu firimiturile. Promisiunile de dezvoltare ale urbei au rămas pe hârtie, iar cele mai mici proiecte realizate de-a lungul anilor au fost transformate în opere eroice ale conducătorilor. Din patru în patru ani, candidaţii vin cu proiecte îndrăzneţe, cu poduri, cu tunele, cu stadioane, cu parcuri industriale, cu investitori care vor fi atraşi şi vor crea locuri de muncă atât de bine plătite încât vom convinge străinii să vină să muncească la noi. Cu toate astea, după alegeri rămânem să ne zbatem în aceleaşi vorbe despre metropola Galaţi-Brăila, al cărei centru administrativ nu ne hotărâm unde să îl deschidem, cu acelaşi masterplan în care nu suntem incluşi şi, mai ales, cu aceleaşi drumuri, fie din oraş, fie din judeţ, care ne distrug maşinile.
Cine pleacă ultimul din Galaţi să stingă şi lumina...
