- Domnule profesor Lucian Georgescu, aveți o experiență îndelungată în câștigarea și implementarea de proiecte cu finanțare europeană. Vă rog să exemplificați cu una dintre reușitele dumneavoastră în acest sens.
- Întrebarea dumneavoastră îmi stârnește amintiri și mă provoacă să recapitulez, pe scurt, un episod interesant din activitatea mea de cercetător. A fost o vreme, în 2011, când se organiza la Galați o conferință internațională legată de Strategia Dunării. Am pregătit atunci o prezentare despre potențialul de cercetare, dezvoltare, inovare (CDI) din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Oficialii Comisiei Europene și reprezentanții guvernului au venit la noi cu o broșură frumos colorată ce conținea imagini ale fluviului și o hartă cu principalele orașe – porturi dintre care, în mod cu totul inexplicabil pentru noi, lipseau Galațiul și Brăila. După câteva luni am plecat la Regensburg și am reușit, după îndelungi discuții, să edităm o nouă broșură pe harta căreia să figureze și cele două orașe de pe cursul românesc al Dunării. Rezultatul astfel obținut a fost un succes, dar entuziasmul nostru s-a topit atunci când doamna Merkel ne-a informat că ideile și proiectele noastre de perspectivă, în dezvoltarea arealului Dunării, nu se vor bucura prea repede de finanțare. Dezamăgirea noastră a fost, cum vă imaginați, mare. Voiam să dezvoltăm zona Dunării, în special a Dunării de Jos, știam că ideile noastre sunt nu doar benefice și inovatoare, aplicându-se unui spațiu aproape deloc investigat, monitorizat și adus, astfel, în prim-planul cercetării europene de profil, dar mai știam că fără finanțarea potrivită nu puteam realiza nimic.
- Ce ați făcut, în aceste condiții? Ați abandonat proiectele?
- Dimpotrivă, am perseverat, și în 2015 am făcut pentru prima dată propunerea de proiect care conținea cea mai importantă investiție de cercetare de pe Dunăre, constând într-o navă de cercetare și un sistem integrat de laboratoare care să acopere aspecte de mediu, evoluția elementelor biosferei, dinamica fluviului, condițiile de transport, precum și cercetări complexe asupra comunităților umane dezvoltării și impactului comunităților umane de la Dunăre. O echipă a universității noastre a îndrăznit, atunci, să propună constituirea unui sistem care să acopere cursul Dunării de la Regensburg la Sulina, având centrul la Galați. La acel moment, marea majoritate a proiectelor finanțate proveneau de la București. Proiectul nostru a fost considerat bun, dar nu suficient de bun pentru a fi finanțat.
- Cunoscându-vă spiritul competitiv, înclin să cred că ați continuat să căutați alte surse de finanțare. Ce a urmat?
- În 2016 ar fi trebuit să se deblocheze o nouă rundă de competiții de finanțare pentru proiecte mari de infrastructură, dar a intervenit un blocaj datorat lipsei de proceduri și de evaluări ale priorităților de CDI ale României.
Un an mai târziu, în urma unei proceduri complicate, am deblocat competiția de proiecte pentru realizarea de infrastructuri publice (ROADMAP-ul naţional) și am obținut aprobarea deschiderii acestei linii de finanțare de către Comisia Europeană.
Proiectul Universității „Dunărea de Jos” din Galați a fost inclus, prin concurs, în lista de proiecte din Roadmap-ul național. A urmat, apoi, o lungă perioadă de evaluare în urma căreia proiectul nostru a obținut 94 de puncte, fiind al doilea din România în această competiție - http://www.poc.research.gov.ro/uploads/competitii/actiunea-1-1-1/2019/sectiunea-f/rezultate-preliminare-poc-448.PDF
- Felicitări! Care este impactul acestui proiect asupra Universității dumneavoastră și asupra comunității academice? Dar asupra arealului Dunării de Jos?
- Impactul va fi vizibil și benefic pe timp îndelungat - o echipă a universității noastre a reușit să structureze un studiu de fezabilitate și un proiect științific de anvergură. În acest proiect se vor regăsi specialiști din toate facultățile universității noastre și se vor aborda, în timp, domenii fundamentale și aplicative corelative particularităților diferitelor comunități umane, activităților economice și mediului din toate țările riverane Dunării, până la Marea Neagră.
Mai mult, întrucât se va finanța proiectarea și construirea celei mai mari nave de cercetare de pe apele interioare ale Europei, precum și a unui sistem integrat de laboratoare și centre de cercetare, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați va deveni un centru obligatoriu de interes și un nucleu în cercetarea de excelență pentru toate proiectele europene majore legate de Dunăre. Nava de cercetare va putea găzdui în permanență 10 cercetători selectați, prin rotație, din toate țările Uniunii Europene și va fi dotată cu cele mai performante echipamente la nivel internațional. Sistemul integrat de laboratoare va fi amplasat într-o clădire nouă, achiziționată special în acest scop, și va fi inclus într-o rețea de conexiuni internaționale care ne vor permite să ne situăm pe o poziție privilegiată de pe lista partenerilor de elită pentru orice proiect complex european.
- Ați reușit să dați un exemplu de tenacitate în îndeplinirea unui obiectiv de mare importanță pentru noi toți. Care este secretul acestui succes?
- Toate acestea au fost și vor fi posibile pentru că am crezut în puterea noastră de a înfăptui, pentru că am construit tot ce era nevoie ca ideile noastre să devină realitate. Concret, proiectul acesta se va realiza cu un buget de 20 de milioane de euro și cu multă muncă ce va pune în valoare potențialul științific și de creativitate din singura universitate românească situată în proximitatea marelui nostru fluviu.
Proiectul acesta – un vis împlinit, aș spune - ne va aduce și ne va menține pe un loc pe care îl merităm din plin, în Europa. Nu ne rămâne decât să ne construim strategiile cu deplină competență și seriozitate, cu realism și inteligență.
