Deschiderea Școlii Europene "Danubiana - Cultură și civilizație românească", ediția a VI-a, a avut loc la Colegiul Național "Costache Negri", în prezența celor 40 de profesori și învățători de limba română din Bugeac - Ucraina, a unor profesori universitari din stânga Prutului - Chișinău, Cahul, sosiți la Galați la invitația Asociației "Danubiana" Galați, a doamnei Antoneta Crudu, președinta acestui ONG, care a împlinit zece ani de activitate. Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Manifestarea a debutat cu rugăciunea domnească "Tatăl nostru" și intonarea Imnului de Stat al României, moment emoționant susținut de elevii Liceului de Arte "Dimitrie Cuclin" din Galați. Imnul Ucrainei a fost cântat de refugiați ai Asociației Ucrainenilor din Galați.
Prof. Andra Ionescu, directoare a Colegiului Național "Costache Negri" Galați, a trecut în revistă o pagină din istoria fostei Școli Normale de la Ismail, înființată în 1877 și mutată la Galați un an mai târziu, din cauza cedării unei părți din sudul Basarabiei Imperiului țarist.
Viceprimarul Lucian Valeriu Andrei i-a salutat pe participanți și a amintit că, dincolo de vitregiile istoriei, firul care-i leagă pe românii de pe cele două părţi ale Prutului este limba română și că Galațiul este un "acasă" mai sigur pentru cei plecați din calea războiului din Ucraina.
Prof. univ. Natalia Ursu, administrator al Centrului de Informare al României din cadrul Universității Umaniste de Stat Ismail, a vorbit despre necesitățile vitale ale românilor din Ucraina, care numeric sunt a treia etnie și, de mai bine de un sfert de veac, se confruntă cu lipsa școlilor în limba maternă. Recenta declarație, la nivel guvernamental, că "limba moldovenească" este, de fapt, limba română este o rază de speranță pentru frații români din Ucraina.
Au fost aduse în atenția participanților câteva modele puse în slujba identității românești și creștinești. Conf. univ. dr. Silvia Grossu, de la Universitatea de Stat din Chișinău, a prezentat viața și lucrarea Mitopolitului Gurie Grossu (1877-1943), primul Mitropolit al Basarabiei după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, subliniind crezul vrednicului Ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, în statornicirea Limbii române în inimile românilor din acea parte de Românie, ruptă de trupul Țării-Mamă.
La Biserica "Vovidenia" din Galați, părintele paroh Gabriel Pelin a făcut o slujbă de pomenire a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), a familiei sale și a tuturor unioniștilor care au contribuit, prin jertfă și iubire, la Unirea din 5 și 24 ianuarie 1859.
O întâlnire interesantă a fost la Sala Lapidarium a Muzeului de Istorie "Paul Păltănea" din Galați, unde prof. univ. dr. habil. Cătălin Negoiță, de la Universitatea "Dunărea de Jos", a vorbit despre importanța municipiului Galați în înfăptuirea actului Unirii de la 1859 și despre (i)rațiunile care au stat la baza cedarării sudului Basarabiei către Imperiul rus.
O prezență insolită a fost cea a prof. univ. Areta Moșu, președinta ASTRA - Despărțământul "Mihail Kogălniceanu" Iași, care de 30 de ani a împărțit speranță românilor aflați în afara granițelor. În cei 30 de ani de misiune culturală printre românii din stânga Prutului, din Bucovina de Nord, ținutul Herța, Timocul sârbesc și vecinătățile cu Bulgaria, Areta Moșu a ajuns la concluzia că "suntem înconjurați doar de români".
Au fost ilustrate aspecte legate de tradiția identitară de-a lungul Prutului, prezentate de prof. univ. dr. Varvara Buzilă, de la Universitatea de Stat Chișinău, muzeograf la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, asupra cărora vom reveni.
