Patru sunt produsele tradiţionale româneşti, care au obţinut recunoaşterea la nivel european: este vorba de magiunul de prune de Topoloveni, telemeaua de Ibăneşti, novacul afumat din Ţara Bârsei şi salamul de Sibiu. Alte 14 produse sunt în curs de certificare, procesul fiind destul de anevoios. Sunt informaţiile pe care le-au primit, ieri, studenţii de la SIA, în cadrul unui simpozion organizat de Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, în colaborare cu Direcţia Agricolă Galaţi, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei. Profesori şi specialişti în agricultură şi siguranţa alimentaţiei le-au vorbit tinerilor despre sistemele de calitate, potenţialul agricol al României, schimbările legislative din domeniu şi pericolul migraţiei.
"Ne dorim să schimbăm sensul migraţiei prin siguranţa alimentaţiei şi dezvoltarea rurală, să-i întoarcem pe români în România. Suntem pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte plecarea cetățenilor la muncă în străinătate, ceea ce este îngrijorător. Trebuie investiţii, facilităţi acordate real, trebuie schimbată mentalitatea faţă de produsul naţional. Nu e bine să depindem alimentar de alte ţări. Mi se pare o crimă!", a declarat, în debutul manifestării, prof. univ. dr. Petru Alexe.
Tinerii au aflat de la specialişti şi profesori care sunt sistemele de calitate europene (indicaţia geografică protejată, denumirea de origine protejată, specialitatea tradiţională garantată), cum se obţine atestatul pentru un produs tradiţional, cum să faci agricultură ecologică şi ce este o reţetă consacrată. Au dezbătut aceste teme: dr. ing. Vicenţiu Horincar, de la Direcţia Agricolă, dr. ing. Alina Donici, de la Staţiunea de Cercetare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Tg. Bujor, ing. Luminiţa Dimofte, de la Oficiul Fitosanitar Galaţi, şi dr. ing. Gabriela Mitrea, de la Biocert Tradiţional, dr. Ichim Lenuţa, de la DSVSA Galaţi, dar şi Radu Neculai, un apicultor ecologic din Tg. Bujor.
