Ce soartă vor avea teii uscaţi de pe Faleză/ Expertiză realizată de Oficiul Fitosanitar, pentru Primăria Galaţi
Foto: Marian Calestru

Ce soartă vor avea teii uscaţi de pe Faleză/ Expertiză realizată de Oficiul Fitosanitar, pentru Primăria Galaţi
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

"Din cauza aspectului dezolant al speciilor uscate, se cere de îndată eliminarea teiului uscat din Faleza Superioară şi a celorlalte specii uscate din oraş şi înlocuirea lor cu specii mai rezistente din punct de vedere biologic: arţar, platan, paltin sau cu specii de arbuşti ornamentali". Acestea sunt între cele mai importante măsuri recomandate Primăriei Galaţi de către Oficiul Fitosanitar Galaţi, în cadrul unei expertize tehnice privind cauzele care au condus la degradarea arborilor din aliniamentele stradale ale municipiului.

"Faleza teilor uscaţi" era reportajul pe care îl publicam pe 28 mai 2020 şi în care arătam că zeci de arbori uscaţi, în majoritate tei, îşi înalţă crengile desfrunzite către cer, oferind o imagine deprimantă pe Faleza Superioară a Dunării. La acel moment, Primăria Galaţi ne declara că este preocupată de situaţia acelor copaci şi că aşteaptă concluziile unei noi analize, realizată împreună cu Inspectoratul Fitosanitar, pentru a se edifica exact despre ce este vorba acolo.

Noi am intrat în posesia expertizei tehnice privind cauzele care au condus la degradarea speciilor dendrologice din aliniamentele stradale ale municipiului şi vă vom prezenta cele mai importante concluzii şi recomandări.

De ce s-au uscat arborii

"În perioada 1992-2006, când au fost plantaţii teii din Faleza Superioară, dar şi alţi arbori în aliniamente în municipiul Galaţi, dar şi în primii ani de plantare, temperaturile cresc, precipitaţiile scad, deficitul climatic de apă se accentuează", este realitatea de la care porneşte expertiza. Conform acesteia, anii care au urmat au afectat serios sănătatea arborilor printr-un complex de factori nefavorabili: schimbări climatice, secete prelungite, temperaturi extrem de scăzute sau exagerat de mari, şocurile termice, curenții și vânturile puternice, poluarea, radiațiile fierbinți ale asfaltului.

Expertiza mai arată că nivelul pânzei de apă freatică este foarte scăzut, mai ales pe Faleza Superioară, iar solul, afectat de compactare, alcalinizare şi poluare, prezintă crustă, are rezervă mică de humus şi prezintă carenţe în macro şi microelemente.

"Teiul cu frunza mică este un arbore pe cât de valoros din punct de vedere ornamental, ecologic şi economic pe atât de sensibil, cu o rezistenţă foarte scăzută la factori climatici perturbatori, cu o genetică slabă, aşa cum se dovedeşte pe Faleza Superioară şi nu numai", subliniază documentul.

Realitatea

"Pe Faleza Superioară, pe un aliniament de 2-3 km, procentul de uscare a speciei tei (în principal) este de peste 70 la sută. Diferenţa de aproximativ 30 la sută este reprezentată de arborii tineri. Pe celelalte aliniamente din municipiul Galaţi, pe strada Domnească (la specia tei), pe bulevardul George Coşbuc (tei şi arţar), procentul de degradare este scăzut, 10-20 la sută la data controlului, manifestându-se boli de natură neparazitară. Pe strada Brăilei, teiul cu frunza mică este afectat într-un procent sub cinci la sută, iar pe Regiment 11 Siret platanul corespunde din punct de vedere general şi fitosanitar. Doar arţarul este uscat în procent de sută la sută", se arată în expertiză.

Măsurile propuse

Din cauza aspectului inestetic și al pericolului pe care îl pot reprezenta arborii uscaţi, se impune înlocuirea lor cu specii mai rezistente din punct de vedere biologic, precum arțar, platan, paltin, frasin sau cu specii de arbuști ornamentali.

"Plantarea se va face cu material biologic sănătos, în teren foarte bine pregătit, mărunţit, respectând tehnologia specifică de plantare pentru fiecare specie în parte", se precizează în studiu.

Primăria a primit şi un set important de recomandări privind udarea arborilor, tăierile în aliniamente cu scopul regenerării speciei, dar fără a afecta sănătatea arborilor şi mai ales efectuarea lucrărilor de întreţinere nu numai a solului, ci şi a fiecărei specii în parte.

Ce ar trebui să facă Primăria pentru ca arborii plantaţi să aibă o viaţă cât mai lungă, am încercat să aflăm de la dr. ing. Paul Lupoae, şeful secţiei Grădina Botanică din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinele Naturii "Răsvan Angheluţă", şi vă vom spune într-o ediţie viitoare.

Citit 3107 ori Ultima modificare Marți, 10 Noiembrie 2020 13:50

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.