Aniversarea regelui Mihai, ultimul lider din timpul celui de-al doilea război mondial rămas încă în viaţă, este tratată cu indiferenţă de către autorităţile statului. Preşedintele şi premierul lipsesc de la şedinţa solemnă organizată în Parlamentul României cu ocazia aniversării celor 90 de ani de viaţă ai regelui Mihai. La discurs, primul de la abdicarea regelui încoace, vor lua însă parte capete încoronate precum regele şi regina Suediei, regina Spaniei, prinţesa Muna a Iordaniei, prinţesele Margarita şi Isabelle ale Liechtensteinului sau regele Simeon al II-lea al Bulgariei.
Potrivit Mediafax, regele Mihai a sosit, marţi dimineaţă, la Parlament, însoţit de membri ai familiei regale, fiind întâmpinat de preşedintele Senatului, Mircea Geoană şi de Garda de Onoare. Regele Mihai şi familia regală au plecat de la Palatul Elisabeta în jurul orei 09.00. Coloana oficială a trecut pe Calea Victoriei, prin faţa Palatului Regal.
Regele a fost primit în această dimineaţă la intrarea de la Senat cu Garda de onoare, iar şeful Senatului l-a întâmpinat pe Regele Mihai la sosire, a dat mâna cu acesta, cei doi purtând un scurt dialog. Regele Mihai va rosti un discurs, primul în faţa forului legislativ după mai bine de 60 de ani, eveniment de la care însă vor absenta, deşi au fost invitaţi, preşedintele, premierul, patriarhul BOR, prezenţa multor parlamentari ai puterii fiind şi ea incertă.
La şedinţa solemnă a Parlamentului au fost invitaţi să participe preşedintele României, foşti şefi de stat, consilieri prezidenţiali, Guvernul, guvernatorul Băncii Naţionale a României, primarul Capitalei, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, arhiepiscopul Bisericii Romano-Catolice, directorii SRI, SIE, SPP, STS, Avocatul Poporului, preşedinţii Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ, Curţii de Conturi, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, ai Consiliului Superior al Magistraturii, Academiei Române, Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Asociaţiei Cavalerilor Ordinului "Mihai Viteazul", membri ai corpului diplomatic.
UPDATE 10:30: Regele Mihai a îndemnat, în Parlament, la cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa în războaie şi în decembrie 1989 pentru independenţa şi liberatea ţării. "Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru", a spus Regele Mihai. El a menţionat că ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi şi un început de prosperitate. "Oamenii călătoresc, îşi împlinesc visele şi încearcă să-şi consolideze familia şi viața, spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii", a declarat Regele. Înainte de începerea discursului, Regele Mihai a fost aplaudat îndelung de parlamentarii prezenţi în sală şi de ceilalţi participanţi la eveniment.
Regele Mihai s-a declarat, în discursul de la Parlament, mâhnit că după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare.
"Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni și cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare", a spus Regele Mihai. El a mai spus că România are nevoie de infrastructură.
"Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii", a declarat Regele Mihai.
Regele Mihai a mai declarat că politica poate aduce prejudicii cetăţeanului dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor statului. "Politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului. Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent și liber, au reușit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători şi companiile mijlocii, tinerii și profesorii din universităţi, licee şi şcoli, cei din agricultură", a declarat Regele. El a spus că oamenii de artă, militarii, diplomații și funcționarii publici încearcă să-şi facă datoria, deşi sunt puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional.
Discursul Majestăţii Sale Regelui Mihai I
în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României,
25 octombrie 2011, ora 10:00
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului.
Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.
Ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi şi un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, îşi împlinesc visele şi încearcă să-şi consolideze familia şi viaţa, spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii.
Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989.
Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului.
Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent şi liber, au reuşit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători şi companiile mijlocii, tinerii şi profesorii din universităţi, licee şi şcoli, cei din agricultură.
Încearcă să-şi facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomaţii şi funcţionarii publici, deşi sunt puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional. Îşi fac datoria faţă de ţară instituţii precum Academia Română şi Banca Naţională, deşi vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit faţă de ierarhia valorilor din societatea românescă.
Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare.
România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii.
Regina şi cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susţine interesele fundamentale ale României, continuitatea şi tradiţiile ţării noastre.
Nu m-aş putea adresa naţiunii fără a vorbi despre Familia Regală şi despre importanţa ei în viaţa ţării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor!
Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.
În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi.
Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române:
Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.
Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi.
Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.
Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.
Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.
Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
