- Dacă Antohe a avut, într-adevăr, „probleme” cu inima, cum de i s-a încredinţat ani la rând soarta a mii şi mii de călători?
Moartea lui Constantin Antohe, fost mecanic de locomotivă la Depoul CFR Galaţi, a îngrozit lumea din Bereşti. Ce i s-a putut întâmpla acestui bărbat de 58 de ani este incredibil.
Locuia în satul Meria şi era ieşit de ceva timp la pensie. Îi intrau pe card, lunar, peste 1.900 de lei. Avea ce cheltui, cu ce să trăiască deci. Pe deasupra, îl interesau albinăritul şi munca la câmp. Solicitat de S.C. Transferoviar Călători să aducă din Germania o garnitură de vagoane de tren pentru linia Galaţi-Bârlad, execută comanda. Ca mecanic de locomotivă le dădea lecţii la mulţi.
A plecat la piaţă şi nu s-a mai întors
Meteahna sa - plecările de-acasă, fără să-i spună soţiei unde se duce. Marţi, 24 iulie a.c., în jurul orei 9,30, a pornit maşina, îndreptându-se spre piaţă, să cumpere tărâţe pentru pui. De-atunci nu l-a mai văzut în viaţă nimeni din familia sa. Obişnuită cu plecările lui învăluite în secret, Maria Antohe, soţia sa, femeie harnică şi cuminte, n-a dat importanţă faptului că în noaptea de marţi spre miercuri, Telu, căci aşa i se mai spunea lui Constantin Antohe, dormise cine ştie pe unde. În noaptea de miercuri spre joi, la fel. În noaptea de joi spre vineri, iar nimic, niciun semn, fie el bun sau rău, de la fostul mecanic de locomotivă. „Gluma” se îngroşa.
În trei zile, Maria Antohe ar fi putut să telefoneze la 112, să anunţe dispariţia de la domiciliu a soţului ei, dar a ezitat să o facă, sperând că o va suna el de pe telefonul mobil de care nu se despărţea niciodată. Impunându-se, în al 12-lea ceas, să plece în căutarea bărbatului „intrat în pământ”, cu o săptămână în urmă, vineri, în jurul orei 16,00, porneşte spre locurile unde au culturile agricole, însoţită de fiul lor, şi el tot mecanic de locomotivă, şi de Gicu Ciucă, viceprimarul de la Bereşti-Meria, fin de cununie. Toţi cei întâlniţi în calea lor, pe câmp, au fost întrebaţi: „Nu l-aţi văzut pe Telu, nu i-aţi zărit maşina?” De la nimeni nicio informaţie care să-i ajute să-l găsească pe cel căutat.
Moartea aşteaptă în lanul de porumb
Părăsind, la întâmplare, în Tabără-Foişor, şoseaua Bereşti-Cruceanu, au apucat-o, pe un drum de ţară, spre Pădurea Tălăşmani, extinzând aria investigărilor pe cont propriu. După nici 300 de metri de mers, oprit cu faţa spre nord, tras puţin lateral-dreapta, Loganul lui Telu! Încuiat. Trecând la controlarea împrejurimilor, Maria Antohe intră într-un lan de porumb, fără să poată însă înainta prea mult: de undeva, din apropiere, venea spre nasurile lor un miros insuportabil, de hoit. Descoperit, Telu, sau, mai bine zis, ce mai rămăsese din el, era de nerecunoscut. Faţa, mâncată de câini. Pieptul, sfâşiat. Mâinile şi picioarele lui completau o „scenă” spre care nu se putea privi. Nu mai vorbesc de viermi - îl asaltaseră complet.
Telefonându-se la 112, a fost alertată Poliţia Bereşti. Ca să poată face cercetarea, oamenii legii au făcut rost de măşti din cele utilizate la alarmele chimice - şi le-au pus pe figură. În timp ce îşi făceau meseria, le-au dat târcoale vreo patru-cinci câini, din cei care ştiau de Telu, organizaţi în haită. Zvonurile că Antohe ar fi plecat de acasă cu două mii de lei nu se confirmă. Nu avea asupra sa decât două bancnote a câte 5 lei fiecare - ajunse jos în timpul cât au tras câinii de tricoul lui…
Cauza morţii? Infarctul cardiac şi canicula de tărie „Sahara”. Cum de nu i s-au descoperit din timp problemele cu inima acestui om, care a avut pe mână soarta a mii şi mii de călători, rămâne un mister. Duminică, în ziua înmormântării, i-au dat ultimul onor mecanicii trenurilor care au trecut prin Bereşti.
