Când dispare un om cunoscut atât la Fălticeni, cât şi la Calafat, se spune că s-a mai dus o personalitate, indiferent că acea persoană provine din politică, economie, sport sau show-biz. Marcăm publicistic plecarea din această viaţă inclusiv a oamenilor de rând, ca noi - rubrica, nu-i vreo revelaţie, se găseşte în paginile de mică publicitate. Nu de puţine ori se vorbeşte şi despre faptul că muritorii de rând ajunşi la vârsta senectuţii cumpără dimineaţa ziarul şi pentru a vedea cine s-a mai prăpădit. Pe unii îi ştiau, de alţii abia dacă au auzit câte ceva...
Dacă dintre noi, cărăuşii din mass-media, se desprinde iremediabil vreun suflet, simţim un gol în stomac, acolo unde se strâng de obicei bolile profesiei, cumpănim şi ajungem la concluzia că putem împărţi sentimentul cu ai noştri cititori. Dăm share, cum în mod absolut robotizat se vorbeşte în mileniul al III-lea.
Lucian Zainea, om de vânzări în presă, aşa cum li se spune agenţilor de publicitate, s-a stins ieri la 44 de ani fără să susţină vreo campanie în acest sens. N-a împărţit fluturaşi, n-a dat comandă de bannere şi nici de spot audio: pur şi simplu, ne-a pus în faţa faptului împlinit. Cu alte cuvinte, a trebuit să ne convingă că există şi produse care „se vând” şi fără surle şi dobe. Luci, aşa cum îi spuneau apropiaţii, avea flerul de a aduce marfa negustorului contemporan în prim-planul nevoilor noastre cotidiene.
Angajat la postul de radio Pro FM Lider FM şi la agenţia de publicitate Prosim, soţ şi tată, Lucian ar fi rămas şi astăzi fără articol în ziar, omul din umbră, profesionistul. Ne-am fi dorit o asemenea discreţie, domnule! Dumnezeu să te aibă în pază! Revenim după publicitate.
