Justiţie paradoxală! Acuzaţii care nu există le-au mâncat ani din viaţă

Justiţie paradoxală! Acuzaţii care nu există le-au mâncat ani din viaţă
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

La judecată pentru fapte care nu sunt prevăzute în Codul Penal


Două trimiteri în judecată s-au soluţionat de către instanţe cu achitarea celor acuzaţi de procurori, pe motiv că faptele lor nu sunt prevăzute de legea penală. Acestea ar putea să se concretizeze în cel puţin o acţiune împotriva statului român, prin care să se plătească daune morale, din cauza modului în care oamenii s-au trezit angrenaţi în procese.

Unul dintre împricinaţi este Laurenţiu Bucşă, care în urmă cu mai bine de şase ani a fost acuzat că şi-a furat propria maşină. El a avut o relaţie extraconjugală în timpul căreia şi-a achiziţionat un autoturism, în valoare 11.500 de euro. Omul a susţinut că, imediat după ce s-a despărţit de iubită, aceasta a început să-l şicaneze. Mai exact, femeia i-ar fi făcut o plângere penală acuzându-l de furtul maşinii cumpărate pe numele lui, pe vremea când erau împreună. Două instanţe, Judecătoria şi Tribunalul, l-au găsit vinovat de furt, condamnându-l cu suspendare, însă Curtea de Apel l-a achitat, pentru că fapta nu este în legea penală. Pornind de la definiţia din cod a furtului, judecătorii Curţii explică faptul că omul nu-şi putea fura propriul bun şi că neînţelegerile dintre cei doi foşti iubiţi se pot rezolva printr-un proces civil, în care să dovedească fiecare, cu martori, câţi bani a pus pentru a achiziţiona maşina. Partea urâtă a lucrurilor este dată de faptul că procesul penal a dus la sechestrarea maşinii, aceasta stând ani buni în curtea poliţiei. După ce a fost achitat, omul a reuşit să-şi recupereze autoturismul, pe care l-a vândut cu 4.000 de euro, în condiţiile în care l-a cumpărat cu 11.500 de euro şi nici nu l-a folosit.

Tot achitare s-a dat într-un dosar al fostului director de la CFR Marfă, Andone Bourceanu. El a fost trimis în judecată pentru neglijenţă în serviciu. Mai exact, Bourceanu a fost acuzat că, în aprilie 2010, ar fi concediat o parte vătămată pe baza unei declaraţii de interese a acesteia, a cărei actualitate nu a verificat-o la Registrul Comerţului. Femeia avea o firmă care ar fi avut contracte cu CFR Marfă, au susţinut avocaţii, şi, pentru că ştia care erau condiţiile concedierii colective, a mers la Registrul Comerţului şi a ieşit din societatea respectivă. Cert este că două instanţe, Judecătoria şi Curtea de Apel, au decis definitiv că fapta lui Bourceanu nu este prevăzută de legea penală, lăsând deschisă calea unui proces civil, ceea ce înseamnă că cei doi „îşi pot regla conturile”, dar la o instanţă civilă, nu la una penală.

Avocaţii lui Bourceanu intenţionează să deschidă o „acţiune în pretenţii” împotriva statului român, pentru a cere despăgubiri, urmând, ca în eventualitatea admiterii, statul să se întoarcă împotriva celui care a dispus trimiterea în judecată şi, dacă nu o va face, vor plăti toţi cei care contribuie la bugetul României.

Subiectul este unul extrem de delicat. Pe de o parte sunt oamenii legii, care încearcă să-şi facă treaba aşa cum cred de cuviinţă, pe de alta sunt cei care ani de zile au fost târâţi în anchete şi procese, care le-au răpit timp şi bani şi care se văd în postura vinovatului fără vină. Toate s-ar putea rezolva dacă ar exista o lege a răspunderii magistraţilor, care să plătească atunci când se dovedeşte că au stricat cursul unor vieţi.

Citit 2072 ori Ultima modificare Luni, 03 Iunie 2013 17:55

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.