Magistraţii Curţii Supreme au respins vineri seară contestaţiile făcute de inculpaţii din dosarul Aviasan. Decizia este definitivă. Drept urmare, la Curtea de Apel Braşov va începe judecata publică a acestui caz. Dosarul Aviasan a fost instrumentat de procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), la finele anului trecut. A fost trimis la judecata Curţii de Apel Galaţi, dar urmare a unei cereri de strămutare admisă de Curtea Supremă, cazul a ajuns în ograda Curţii de Apel Braşov. Magistraţii au hotărât pe 11 iunie că atât rechizitoriul, cât şi probele aduse de anchetatori sunt legale şi ca atare este timpul să demareze cercetarea judecătorească. Decizia a fost contestată de inculpaţi, dar Înalta Curte le-a respins acţiunea. Interesant este că acest proces a reuşit o performanţă notabilă şi anume să stea în etapa secretă aproape jumătate de an, deşi noul cod penal vorbeşte de maxim 60 de zile.
Din 5 februarie şi până la finele lunii martie, dosarul a stat în camera preliminară, pentru ca, pe 3 aprilie, magistraţii braşoveni să decidă că nu sunt competenţi să judece un fost deputat. Este vorba de Mihail Boldea, care şi-a dat demisia din Parlamentul României, imediat după ce a izbucnit scandalul penal legat de numele lui. Curtea Suprema a spus pas acestei prime soluţii şi a decretat că Braşovul este competent să judece un ex parlamentar. Cazul s-a întors la Curtea braşoveană şi abia pe 11 iunie, magistraţii au hotărât să admită probele aduse de cei de la DNA atunci când au instrumentat acest caz. A urmat contestaţia şi decizia dată vineri seară. Cel mai probabil după vacanţa judecătorească vom asista şi la demararea procesului public.
În Dosarul Aviasan, procurorii Anticorupţie au estimat un prejudiciu de circa 22 de milioane de euro, care a fost pus în spatele a şase inculpaţi - ex deputatul Mihail Boldea, fostul prim procuror Costache Roşca, afaceriştii - Mircea Marosy, Valentina Cojocaru, Matei Oprea, şi ultimul pe listă Ionel Mihăilă. Anchetatorii au susţinut ca inculpaţii au obţinut o decizie judecătorească în baza unui act falsificat. Hotărârea i-a ajutat să intabuleze cele aproximativ 40 de hectare de teren din localitatea Vânători, după care, prin vânzări succesive, menite să ascundă cele întâmplate, terenul a ajuns în posesia afaceriştilor. DNA a susţinut că falsul ar fi fost făcut de Boldea, iar ajutorul în intabularea trerenului a fost dat de prim procurorul Roşca, în schimbul unei mite de două milioane de euro. Acesta din urmă i-ar fi ameninţat cu anchete pe edilul şi consilierii locali ai comunei Vânători care, la rândul lor, se adresaseră justiţiei cu acţiuni civile şi plângeri penale. Rezultatul intervenţiei lui Roşca a fost ca primarul şi consilierii au retras acţiunile, lăsându-i pe afacerişti să dispună de ceea ce primiseră ca urmare a deciziei date pe un act falsificat.
Rămâne de văzut care va fi soluţia magistraţilor braşoveni după ce vor finaliza cercetarea judecătorească.
