Anghel Saligny, unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti

Anghel Saligny, unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti

Academician, inginer constructor, ministru și pedagog român
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
1 comentariu

La data de 19 aprilie 1854, se năștea în comuna Șerbănești, judeţul Tecuci, actualmente Galați, marele inginer constructor Anghel Saligny. Academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, Saligny este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești

Copilăria şi studiile

Tatăl său, Alfred Rudolf de Saligny, descindea dintr-o familie franceză hughenotă, iar mama sa era poloneză. Anghel a avut un frate cu un an mai mare, Alfons Oscar I. Saligny (1853 - 1903), care a devenit un chimist cunoscut, membru corespondent al Academiei Române, și o soră, Sofia Saligny, împreună cu care a făcut clasele superioare de liceu la Potsdam.

A urmat primele clase de școală la pensionul de copii din Focșani înființat de tatăl său, Alfred Saligny, pedagog de origine franceză din Alsacia, stabilit în România, apoi a urmat studiile secundare, la gimnaziul din Focșani, Colegiul Național Unirea, din aceeași localitate, și ulterior, liceul în Germania, la Potsdam.

Fiind atras de astronomie, a frecventat cursurile Universității din Berlin, avându-l ca profesor și pe celebrul fizician Hermann von Helmholtz (1821 - 1894). În perioada 1870-1874 a urmat studiile inginerești la Școala Tehnică Superioară Charlottenburg (Technischen Hochschule Charlottenburg), unde erau profesori inginerii Johann Wilhelm Schwedler și Otto Franzius. 

Experienţă şi lucrări complexe

A lucrat sub conducerea profesorului Georg Christoph Mehrtens, la construcția căii ferate Cottbus-Frankfurt (Oder) și, sub conducerea lui Gheorghe Duca (în perioada 1877-1879), la construcția căii ferate Ploiești-Predeal. 

A proiectat liniile ferate Adjud - Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate - șosea și cale ferată din țara noastră (1881 - 1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, așa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmești, de 430 m lungime (1888). Sprijinindu-se pe invenții proprii, construiește, pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Brăila și Galați.

Podul feroviar de la Cernavodă

Lucrarea sa cea mai importantă, care a introdus două mari inovații (sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului moale în locul fierului pudlat ca material de construcție pentru tabliere) a fost podul peste Dunăre de la Cernavodă, cel mai lung din Europa, la acea vreme, proiectat în 1888 și construit între 1890 și 1895. Podul "Carol I", o lucrare de anvergură a acelei epoci, a devenit o efigie a Dobrogei și a României.

În anul 1885, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă. Nemulțumite de ofertele firmelor străine, atât Comisia de adjudecare a ofertelor, alcătuită din specialiști români și străini, cât și Direcția generală a Căilor Ferate Române iau decizia să încredințeze  lucrarea inginerului român Anghel Saligny și colaboratorilor săi.

Astfel, la 21 octombrie 1890, în prezența Regelui Carol I, încep lucrările la noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în ziua de 14 septembrie 1895, în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Fetești și Cernavodă, purtând numele Regelui Carol I.

Între anii 1889 și 1909, Saligny a condus și lucrările de amenajare ale portului Constanța, introducând pentru prima oară în România piloții și radierele din beton armat în construcțiile portuare și proiectând stația de petrol și silozurile de cereale, având o capacitate de 30.000 tone, mai mari chiar decât cele din porturile Marsilia şi Genova.

Podul, în fapte şi cifre

  • Costul total al lucrărilor, inclusiv liniile de cale ferată și construcția gărilor, a fost de 35 milioane lei, în aur. 
  • Legătura feroviară realizată între Fetești și Cernavodă avea o lungime de 21 km și cuprindea podurile peste Brațul Borcea și podul peste Dunăre.
  •  Terasamentele liniei de cale ferată Fetești — Cernavodă au constituit la sfârșitul secolului al XIX-lea cea mai mare și cea mai importantă lucrare de terasamente realizată în țara noastră. 
  • Podul peste Dunăre avea o deschidere centrală de 190 metri și alte patru deschideri de 140 metri, precum și un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Pe două console de câte 50 de metri se rezemau grinzi independente, de 90 de metri lungime.
  • Podul peste Borcea cuprindea trei deschideri de câte 140 metri și un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri.
  • Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală.
  • Ambele poduri se aflau la 30 m peste nivelul apelor Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge.
  • La capătul podului dinspre Cernavodă au fost ridicate, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență (1877-1878), statuile a doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de Ambasada franceză de la București, ca un dar către Regel Carol I. 
  • În 14 septembrie 1895, la inaugurare, un convoi de 15 locomotive a trecut pe pod cu o viteză de 60 km/h. După aceasta a trecut trenul destinat oaspeților prezenți la ceremonie, care a trecut pe pod cu o viteză de 80 km/h. Inginerul Anghel Saligny şi șefii echipelor care lucraseră la construcție au stat într-o șalupă sub pod. 
  • Podul a fost închis în perioada 1987-2015, când a fost reluat traficul ca urmare a închiderii parțiale a noului pod inaugurat in anul 1987.

Citit 330 ori Ultima modificare Duminică, 25 Aprilie 2021 22:22

1 comentariu

  • postat de MIHAIL Luni, 26 Aprilie 2021 07:39 5.13.148.*** Link la comentariu
    0
    1

    FOARTE FRUMOS SI DOCUMENTAT ARTICOL despre una dintre personalitatile emblematice ale stiintei si tehnicii romanesc,inginerul ANGHEL SALIGNY,pe care noi ,galatenii,ni-l atribuim ca fiind de-al nostru,numai si pentru faptul ca intamplarea a facut ca sa se nasca in judetul nostru...ASTFEL de informatii sunt foarte folositoare pentru cunoasterea realitatilor romanesti,pentru cultura...

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.