Zoolog, ecofiziolog şi oceanograf, Eugen A. Pora s-a născut în localitatea Buneşti, judeţul Braşov, pe 31 iunie 1909. A absolvit Facultatea de Ştiinţe, secţia de Ştiinţe Naturale, la Cluj, apoi şi-a continuat pregătirea în Franţa, la Catedra de Fiziologie Animală de la Sorbona, în anii 1934-1935, la Institutul de Oceanografie din Paris, în 1935-1936, şi la Staţiunea de la Roscoff, în 1935-1936. În 1938, şi-a susţinut teza de doctorat.
A fost profesor la Catedra de Fiziologie Animală din cadrul Universităţii din Iaşi (din 1944), apoi la Universitatea din Cluj (din 1946). În vederea ridicării nivelului învăţământului medical veterinar, a elaborat manuale şi tratate. A făcut parte în colegiile de redacţie ale unor publicaţii de specialitate.
În 1962, a participat la cea de-a 35-a expediţie a vasului sovietic "Viteaz" în Oceanul Indian, ulterior publicând un volum pe această temă.
A publicat, singur sau în colaborare, lucrări în care a tratat probleme referitoare la: permeabilitatea artificială şi naturală a diferitelor substanţe din mediul înconjurător, comportarea organismelor animale acvatice la variaţiile gradului de salinitate, clasificând unele probleme de zoogeografie a speciilor marine etc. A introdus în ştiinţă conceptul de "specie fiziologică", treaptă premergătoare apariţiei diferenţierilor morfologice, şi termeni cum ar fi "hemeorhopie", privind echilibrul ionic al animalelor.
Pe 1 noiembrie 1948, a fost ales membru corespondent, apoi, pe 21 martie 1963, membru titular al Academiei Române. A mai activat ca membru în asociaţii şi societăţi internaţionale de profil.
A decedat, la Cluj, pe 28 octombrie 1981.