Scriitor, director de teatru şi jurnalist, Zaharia Stancu s-a născut pe 7 octombrie 1902, la Salcia, judeţul Teleorman. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti în 1933. În același an, a înfiinţat revista literară ''Azi'', iar doi ani mai târziu a publicat volumul ''Antologia poeţilor tineri''.
Debutul editorial în literatură s-a produs cu volumul ''Poeme simple'' (1927), care i-a adus, în 1929, Premiul Societăţii Scriitorilor Români. Între 1937 şi 1939, a editat cotidianul ''Lumea românească'', iar între 1941 şi 1942, ''Revista română''. În 1943, a fost internat în lagărul de la Târgu Jiu, din cauza orientării sale antifasciste. Romanul "Desculț" (1948) a fost masiv promovat în perioada comunistă, fiind tradus în 24 de limbi.
Pe lângă romanele ''Ce mult te-am iubit'' şi ''Şatra'', a mai scris: ''Brazdă îngustă şi adâncă'', ''Pentru viaţă'', ''Florile pământului'', ''Iarbă'', ''Povestiri de dragoste'' ş.a. În 1955, a fost ales membru al Academiei Române. A fost distins, în 1971, cu Premiul ''Herder". A încetat din viață pe 5 decembrie 1974, la Bucureşti.
