Julius Evola, autor de literatură de non-ficțiune, estetician, publicist și filosof politic italian, s-a născut pe 19 mai 1898, la Roma.
De tânăr, a arătat o înclinație profundă spre artă și filozofie, fiind influențat de curentele avangardiste, mai ales dadaism și futurism.
În tinerețe, a fost pictor, poet, dar și ofițer în armata italiană în timpul Primului Război Mondial. Experiențele războiului și deziluzia față de modernitate l-au împins către o căutare spirituală radicală.
Renunțând la cariera artistică, s-a dedicat studiului tradiției ezoterice, metafizicii orientale și gândirii inițiatice, începând să își contureze propriul drum intelectual.
Nu a fost doar un filozof, ci și un polemist neobosit, preocupat de o reformă profundă a individului și a civilizației europene.
A fost un prolific autor, iar opera sa acoperă domenii vaste: de la metafizică și hermetism, la critică socială, tradiționalism și filosofie politică.
Principalele sale lucrări, ”Revolta contra lumii moderne” (”Rivolta contro il mondo moderno”), ”Oamenii printre ruine” (”Gli uomini e le rovine”), ”Fascismul” (”Il Fascismo”), au fost traduse în toate limbile de circulație internațională.
A încetat din viață pe 11 iunie 1974, la Roma.
