Ernesto Sábato, prozator, eseist, pictor, fizician și romancier argentinian, s-a născut pe 24 iunie 1911, la Rojas.
A urmat Colegiul Naţional din La Plata, apoi Facultatea de Ştiinţe fizico-matematice a Universităţii Naţionale din La Plata, unde a obţinut şi doctoratul, în 1938.
În 1938, a plecat în Franţa, pentru a lucra la Laboratoarele ”Joliot Curie” din Paris, unde a cunoscut îndeaproape mişcarea suprarealistă, care l-a înrâurit semnificativ.
În 1940, s-a întors în Argentina, fiind numit profesor la Universitatea Naţională din Buenos Aires. În 1945, în urma articolelor din ”La Nación”, prin care ataca regimul lui Perón, a fost înlăturat din învăţământ.
În 1946, i-a apărut volumul ”Unul şi universal”, o culegere de articole pe teme politice, filosofice şi sociale.
Primul roman, ”Tunelul”, apărut în 1948, a fost primit cu interes, iar următoarele două romane, ”Despre eroi şi morminte” (1961) şi ”Abaddón, Exterminatorul” (1974), i-au deschis larg porţile gloriei şi a nenumărate şi prestigioase premii şi distincţii.
A încetat din viață pe 30 aprilie 2011, la Santos Lugares, Argentina.
(diferite surse)
