”Cel mai înfricoşător loc de pe Pământ”. TERORILE din închisoarea lui Bashar al-Assad

”Cel mai înfricoşător loc de pe Pământ”. TERORILE din închisoarea lui Bashar al-Assad
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Închisoarea siriană din Saidnaya a fost unul dintre locurile în care jurnaliştii nu au avut acces. Cu toate acestea, foştii deţinuţi, împreună cu un grup de arhitecţi, au realizat un model detaliat al casei de tortură a preşedintelui Siriei, Bashar al-Assad.

Samer al-Ahmed, un fost prizonier, îşi aminteşte de mica trapă de la uşa sa de celulă, deoarece era în mod frecvent forţat să-şi bage capul prin ea. Gardianul îi presa gâtul de marginea trapei, după care sărea pe capul acestuia cu toată greutatea, până când sângele începea să se scurgă pe podea. Aceasta este una dintre metodele de tortură utilizate în închisoarea militară din Saidnaya, cea mai cunoscută închisoare din Siria.

Până acum, complexul a fost ascuns, însă o echipă de arhitecţi a creat un model interactiv, ca parte a proiectului Amnesty Internaţional, pentru a creşte nivelul de conştientizare asupra poveştilor ascunse de regimul brutal al preşedintelui Bashar al-Assad. Închisoarea este amplasată la 25 de kilometri nord de Damasc, în apropierea mănăstirii Saidnaya, unde creştinii şi musulmanii s-au rugat împreună timp de multe secole.

Noul raport a fost lansat în urma morţii a 17.723 de oameni care se aflau în custodia Siriei, de la începutul revoltelor din martie 2011.
"Când am construit modelul, am realizat că locul nu este doar pentru încarcerare, supraveghere şi tortură. Clădirea în sine este un instrument arhitectural de tortură", a declarat Eyal Weizman, director al Forensic Arhitecture.

Pentru a crea o imagine clară a închisorii, echipa din spatele proiectului Amnesty a intervievat foşti deţinuţi de la Saidnaya, care au scăpat trecând graniţa către Turcia. "Arhitectura este calea către amintiri", a declarat Weizman. "În timp ce vedeau modelul digital, martorii şi-au amintit evenimentele, obscure, violente şi traumatizante", a adăugat el.

Deţinuţii erau constant legaţi la ochi şi forţaţi să îngenuncheze. În momentul în care gardienii intrau în celulă, prizonierii trebuiau să îşi acopere ochii, aşadar trebuiau să se bazeze doar pe auz. Pentru a determina mărimea celulei, zona scărilor şi a coridoarelor, Lawrence Abu Hamdan, artist în sunete, a utilizat anumite reverberaţii.

"Închisoarea este o temniţă cu ecou, dacă o persoană este torturată este ca şi cum toţi ar fi torturaţi, deoarece sunetul circulă prin ţevile de scurgere sau prin căile de ventilaţie", a declarat Abu Hamdan.

Lipsa vederii i-a făcut pe deţinuţi să-şi dezvolte sensibilitatea auditivă, aceştia putând deosebi sunetul unei curele al unui cablu electric pe piele, iar astfel ştiau când un om este împuns, lovit sau bătut la perete.

Un alt detaliu terifiant este "ceremonia de iniţiere'', în care deţinuţii erau scoşi dintr-un camion frigorific cu care erau aduşi la închisoare, bătuţi cu bare de fier şi cabluri, iar femeile erau violate.

Doi prizonieri, Abdou şi Ahmed, au fost ţinuţi în primele luni într-o celulă de 2,35 metri, în care uneori se aflau şi 15 persoane. Aceştia îşi amintesc că au fost multe zile la rând în care nu a fost apă şi au trebuit să bea din vasul de toaletă. Sursa: descopera.ro

Citit 2480 ori Ultima modificare Vineri, 26 August 2016 16:23

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.