Orice persoană cât de cât informată ştie că anumite bacterii patogene devin din ce în ce mai rezistente la antibioticele actuale. De aceea, se fac mari eforturi, la nivel global, pentru identificarea unor noi surse de substanţe antibiotice.
Rezistenţa la medicamente survine atunci când microorganismele – bacteriile, fungii şi paraziţii, suferă anumite modificări şi adaptări, prin expunerea îndelungată la medicaţia menită să le combată, precum antibioticele, antifungicele sau antihelminticele.
Fără antibiotice şi antifungice eficiente în prevenirea şi tratamentul infecţiilor, o mare parte dintre procedurile medicale, cum ar fi transplantul de organe şi intervenţiile chirurgicale majore, devin extrem de riscante, deoarece reuşita intervenţiei terapeutice iniţiale poate fi zădărnicită de un ulterior atac al microorganismelor patogene.
Unul dintre mijloacele prin care pot fi descoperite lucruri noi este să cercetezi acolo unde nimeni n-a mai căutat. Urmând acest principiu, au fost identificate, de către cercetătorii ruşi, noi locaţii unde s-ar putea afla surse de substanţe cu proprietăţi antibiotice. Este vorba despre formaţiunile carstice din Siberia.
Una dintre caracteristicile peşterilor siberiene este că acestea sunt destul de friguroase, având temperaturi de 2-4⁰C. De aici şi caracterul aparte al ecosistemelor care s-au format în interiorul lor. Printre peşterile din regiunea Baikal, cele mai atractive pentru oamenii de ştiinţă sunt peştera Botovskaya, peştera Okhotnichya, cele din stepele Tazheranskaya, precum şi complexul Bolshaya Oreshnaya, din regiunea Krasnoyarsk.
Botovskaya este cea mai lungă peşteră din întreaga Rusie, în vreme ce peşterile din stepa Tazheranskaya datează de pe vremea formării lacului Baikal, lucru care s-a petrecut acum peste 30 de milioane de ani. Baikalul este cel mai adânc şi mai vechi lac de pe Terra.
Acum, în acele peşteri se caută microorganisme capabile să producă substanţe active cu proprietăţi antibiotice. În complexul carstic Bolshaya Oreshnaya din regiunea Krasnoyarsk au fost identificate substanţe biologic-active care inhibă dezvoltarea fungilor şi a bacteriilor (compuşi antibiotici).
În laptele de stâncă („montmilch”) prelevat de aici au fost identificate zece noi tulpini de actinobacterii, capabile să producă substanţe cu efecte antibiotice. De precizat că laptele de stâncă sau mondmilch-ul este un amestec de apă şi calcit, care se formează în unele formaţiuni carstice şi are o consistenţă păstoasă. Aceste actinobacterii fabrică substanţe biologic-active care inhibă creşterea microbilor şi fungilor patogeni. Una dintre tulpinile bacteriene a produs peste 120 compuşi, dintre care peste 100 sunt noi, nemaifiind studiaţi în prealabil.
Pentru ca un astfel de compus cu proprietăţi antibiotice să se transforme într-un medicament care să ajungă pe rafturile farmaciilor, este necesar să fie realizate numeroase studii. Trebuie urmate o serie de etape birocratice, trebuie dovedit că noul antibiotic este superior celor utilizate în trecut contra unei/unor bacterii, că este eficace în tratarea unor infecţii şi că nu este toxic pentru organismul omenesc. Oricât ar fi de greu, eforturile pentru descoperirea şi punerea pe piaţă a unor noi antibiotice trebuie înteţite, având în vedere că bacteriile patogene fac faţă tot mai uşor medicaţiei existente.
Sursa: cunoastelumea.ro
