Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" BĂTRÂNII (despre Costică Avram, zis Țugui, din Cudalbi)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

S-a dus bătrânul... n-a mai apucat

să mergem - cu sfială - în pădure

şi să-mi arate: ista-i lemn de cruce,

tăcut şi drept şi gata să îndure!

S-a dus bătrâna... tare a mai vrut

să mergem - fără frică, în tăcere -

la orizont - pe deal - şi să-mi arate:

aista-i punctul nostru de vedere!

Şi se tot duc bătrânii noştri sfinţi,

pe o cărare - nu aud regrete -

şi parcă vor să-mi spună: este bine,

sunt locuri, însă nu mai sunt bilete!

N-au apucat - eu vreau să înțeleg

mai mult despre asemenea cărare

pogorâtoare-n lacrimă și-amin:

CÂT POATE VECINICIA FI DE MARE?!

Citit 5178 ori Ultima modificare Luni, 16 Mai 2022 20:48

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.