În încercarea de a fi cât mai transparenţi şi a-şi normaliza relaţia cu presa, liberalii gălăţeni, în frunte cu George Scarlat, preşedintele interimar al organizaţiei judeţene a partidului, au ieşit vineri într-o conferinţă de presă pentru a prezenta un bilanţ al realizărilor şi provocărilor din 2025.
Au participat o parte a membrilor biroului politic judeţean interimar, primarii din Tecuci, Bereşti, Lieşti, Ghidigeni, Schela, Barcea şi Nicoreşti, care au prezentat realizările şi problemele din comunităţile respective, recunoscute drept fiefuri liberale de tradiţie.
Pentru PNL Galaţi, anul 2025 n-a fost deloc unul uşor, având loc schimbări multiple în conducerea organizaţiei, dar şi plecări ale unor foşti lideri la AUR Galaţi, iar deciziile politice de la centru nefiind mereu în acord cu dorinţele filialei. Referitor la alte migraţii, prim-vicepreşedintele PNL Galaţi a ţinut să sublinieze răspicat: ”Vreau să stopez zvonurile că unii primari vor să plece către alt partid!”. Acesta a menţionat şi necesitatea unor schimbări de strategie. ”Trebuie să avem o altă abordare. În administraţiile liberale s-au întâmplat multe lucruri pozitive, inclusiv în anul 2025, de aceea mă angajez, împreună cu colegii mei, la un dialog permanent cu dumneavoastră, cu cetăţenii, în special în transparenţa actului decizional!”, a declarat George Scarlat.
Lucian Costin, primarul municipiului Tecuci şi prim-vicepreşedinte al PNL Galaţi, a subliniat că a reuşit să obţină cel mai mare proiect de finanţare din istoria Tecuciului, de 93 milioane lei, prin intermediul căruia va putea să reabiliteze întreg centrul oraşului. ”Pentru fiecare leu plătit de tecuceni ca taxe şi impozite, noi am atras fonduri de 1,4 lei, adică 140 milioane lei fonduri europene atrase”, a spus Lucian Costin.
Primarul oraşului Bereşti, Mihai Bejan, s-a referit la proiectele derulate în oraş, cum ar fi asfaltarea a 12 străzi şi construirea unui bloc cu 12 apartamente pentru tineri.
Primarul comunei Lieşti, Iulian Boţ, a subliniat că în comuna sa nivelul de trai este mai mult decât satisfăcător şi că din reţeaua de drumuri, care totalizează 60 km, au mai rămas de asfaltat doar 6-7 km. A subliniat şi probleme: proiectul de canalizare la care a pierdut finanţarea din cauza contestaţiilor şi faptul că doar depozitarea gunoiului şi taxele aferente costă 70.000 de lei pe lună, de aceea pierderea unui proiect pentru o platformă de preluare a gunoiului de grajd afectează mult comuna.
Primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, s-a referit la cele 14 proiecte pe care le derulează, dintre care două au fost finalizate deja (extinderea iluminatului şi şcoala), restul fiind în execuţie.
Maricel Petrea, primarul comunei Schela, a vorbit de asemenea despre proiectele de investiţii în panouri fotovoltaice, piste de biciclete etc., dar şi despre faptul că, din păcate, nu s-a finalizat încă proiectul reabilitării şcolii, iar copiii învaţă încă în containere. Ameninţarea inundaţiilor rămâne însă cea mai mare problemă: ”Facem proiecte, investim, ne gospodărim, dar vine apa – căci Schela este zonă inundabilă – şi se duce tot”, a spus primarul din Schela.
Primarul comunei Barcea, Constantin Zamfir, s-a plâns că primarilor li s-a spus să nu mai acceseze fonduri guvernamentale (cum ar fi cele din Programul Anghel Saligny n.a.) şi să aplice pentru cele UE, prin proiecte finanţate pe PNRR, care ulterior s-au blocat, iar localităţile au rămas păgubite. Cu toate acestea, în Barcea s-a reuşit un proiect pentru un dispensar uman şi s-au făcut investiţii la şcoli. O problemă ridicată de primarul de aici se referă şi la reducerea forţată de personal. "Eu trebuie să tai din 26 de oameni pentru peste 6.000 de suflete, în condiţiile în care alte primării similare funcţionează cu 16 angajaţi proprii, dar cu firme care au încă 30-40 de angajaţi. Unde e dreptatea?!" a remarcat Zamfir.
Mulţi dintre primarii prezenţi la conferinţă au ţinut să accentueze faptul că merge foarte bine coaliţia la centru, însă în teritoriu nu este deloc aşa. Întrebaţi care au fost punctual situaţiile de care s-au lovit, au reclamat faptul că le sunt întârziate intenţionat acorduri sau avize de către social-democraţi, cel mai vocal pe această temă fiind primarul comunei Nicoreşti, Ionel Boghiu. Acesta a fost supărat şi pe încurajarea de a accesa fonduri europene, în detrimentul celor naţionale, spunând că, dacă ar fi continuat proiectele pe Anghel Saligny, ar fi terminat reţeaua de canalizare, dar a fost nevoit să treacă pe alte fonduri şi nu s-a mai finalizat nimic.
