Construcţie futuristă, în zona ridicată acum două secole | Rizer, locul în care a început modernizarea Galaţiului (FOTO)

Construcţie futuristă, în zona ridicată acum două secole | Rizer, locul în care a început modernizarea Galaţiului (FOTO)
Parcul care poartă numele inginerului Ignat Rizer
Evaluaţi acest articol
(32 voturi)

Unică prin forma sa octogonală, zona Rizer - botezată cu numele inginerului care a proiectat-o acum 180 de ani - va găzdui, în curând, cea mai spectaculoasă construcţie realizată, poate, în ultimii ani la Galaţi: sediul Muzeului de Artă Vizuală. Arhitectura modernă, futuristă, îşi face acum loc în "târgul nou", după cum i s-a spus acestei zone în Hrisovul din 1 octombrie 1836, care legifera extinderea oraşului Galaţi pe deal, spre Vadul Ungurului. Istoria uimitoare a zonei Rizer ne-a fost dezvăluită de Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

"Prin domnescu Hrisov" din 1 octombrie 1836, odată cu atribuirea statutului de porto-franc, se legifera şi extinderea oraşului Galaţi pe deal spre Vadul Ungurului. Această parte a oraşului avea să se numească "târgul nou", iar prin hrisov se prevedea inclusiv trasarea uliţelor, care trebuiau să aibă o lăţime de cinci stânjeni, adică 12 metri, şi împărţirea de locuri pentru case", spune Marius Mitrof.

Conform Manualului Administrativ al vremii, misiunea trebuia încredinţată unui inginer sau "arhitector", iar marea provocare a autorităţilor a fost să-l găsească! Dovadă că, la 1 martie 1837, Pârcălăbia (Prefectura) arăta Departamentului din Lăuntru că în oraş nu se găseşte niciunul.

Venirea inginerului Ignat Rizer

"La 21 aprilie 1837 s-a oferit să vină la Galaţi, ca inginer, un locotenent în armata austriacă, însă acesta nu a mai sosit în oraş. La 1 iunie 1837, inginerul Ignat Rizer - despre care Gheorghe N. Munteanu-Bârlad, în lucrarea sa «Galaţii», spunea că era de origine italiană - încheie un contract cu Departamentul din Lăuntru pentru executarea planului carantinei, a unui plan «topograficescu», un plan pentru «urzirea târgului celui nou la Galaţi». Pentru buna activitate avea să primească rangul de serdar", povesteşte Marius Mitrof.

Potrivit acestuia, planul întocmit de Rizer prevedea lărgirea perimetrului construit al localităţii în trei direcţii: spre est, spre vest şi spre nord: "La sfârşitul anului 1860, printr-o adresă către edilii gălăţeni, prin care preda planul oraşului Galaţi, Ignat Rizer menţiona că în perioada 1 iulie - 31 decembrie 1838 a alcătuit primul plan al oraşului. Planul predat la 1860 era îmbunătăţit cu toate modificările survenite peste timp".

De la cerc, la octogon

După cum spune consilierul Mitrof, inginerul Ignat Rizer, cel care a proiectat Biserica Catolică pe care o admirăm astăzi, dar şi Grădina Publică - pe un amplasament cuprins, la acea vreme între Uliţa Domnească şi Uliţa Lungă, strada Traian de astăzi - a ştiut să îşi pună semnătura într-un mod aparte: o suprafaţă extinsă, de formă circulară - o piaţă la 1838 - capătă pe planul din 1860 formă octogonală.

"Pe latura de vest a pieţei porneau două străzi diagonale (Bucovinei şi Anul Revoluţiei 1848) şi o stradă dreaptă (strada Stelei de astăzi) până la limita extremă a oraşului de atunci - Şanţul, devenit peste timp strada George Coşbuc de astăzi. Pe latura opusă porneau, paralel, două străzi, Elena Doamna şi Vasile Alecsandri, care încadrau locul stabilit în mod definitiv al Grădinii Publice. O a treia stradă, strada Şcoalei, se afla între cele două străzi enunţate şi se oprea în strada Ştiinţei de astăzi. Din perspectiva evoluţiei oraşului, această extindere este de cea mai mare amploare din istoria oraşului, în acest perimetru urban având loc toate transformările inerente modernizării oraşului până în preajma Primului Război Mondial", explică Marius Mitrof.

Spitalul Militar şi strada Rizer

Cu trecerea timpului, spune consilierul Direcţiei pentru Cultură, piaţa octogonală proiectată de Rizer, care avea să îi poarte numele, a fost tăiată de la nord la sud de Calea Traian, devenită strada Traian. A primit destinaţia de obor de vite şi fân, până când, la 1882-1883, după o amplă corespondenţă şi negociere cu municipalitatea, Ministerul de Război cumpără latura de vest a pieţei, pentru construirea Spitalului Militar. Cealaltă jumătate a pieţei, situată la est de strada Traian, a rămas, în continuare, cu destinaţia de obor de vite şi fân. Însă la momentul acordării terenului Ministerului de Război, s-a născut şi strada Rizer de astăzi. Iar la 1887, Primăria Galaţi acorda celor doritori locuri de case în zonă.

Cum era în vremurile de altădată

Dezvoltarea oraşului a adus schimbări urbanistice, mai ales după ce s-a stabilit locul construirii Palatului Episcopal, când strada Şcoalei a fost mărită până în strada Domnească, devenind strada Palatului, iar apoi primind numele lui Dimitrie Bolintineanu. În faţa Grădinii Publice, exista o suprafaţă circulară de teren care a primit mai denumirea de Piaţa de Paradă, devenită ulterior Piaţa Ştefan cel Mare. La ceas aniversar, aici se adunau gălăţenii ca să admire parada soldaţilor din regimentele gălăţene.

"În faţa grădinei stă măreţ şi zmerit Palatul Episcopal; lângă el se întinde la deal, ca un bulevard, cocheta stradă Bolintineanu, şi în fundul ei, ca un buchet suspendat peste castanii tineri, stă spitalul militar", spune George I. Christescu, în lucrarea sa "Farmecul Dunărei şi Galaţii", apărută în 1909.

"O imagine splendidă o aveau şi cei care se aflau la oborul de vite şi fân privind în vale. Strada Bolintineanu, lungă şi largă, bordată cu castani, Piaţa Ştefan cel Mare, cu monumentul lui Rafaello Romanelli, ridicat în 1927, cu bustul lui Lascăr Catargiu, şi apoi Grădina Publică, iar în depărtare, luciul lacului Brateş şi înălţimile din Basarabia proaspăt revenită la România, în martie 1918", aminteşte Marius Mitrof.

Dar timpurile şi-au spus din nou cuvântul. "După 1950, Oborul de vite şi fân dispare, iar Piaţa Rizer şi strada cu acelaşi primesc denumirea de 11 iunie 1948. Fostul obor e transformat în parc, iar după 1953 se construieşte un cinematograf în aer liber, care a dăinuit până la începutul acestui mileniu, când a avut loc o modernizare a parcului. Fără ca semnătura inginerului Rizer, forma octogonală a zonei, să fie ştearsă, peste puţin timp, gălăţenii se vor bucura de un nou şi futurist Muzeu de Artă", ne readuce Marius Mitrof în vremurile de azi.

Cum se lucrează la viitorul muzeu

În dimineaţa de joi, 6 decembrie, în ciuda frigului pătrunzător, se lucra la armarea fundaţiei viitorului Muzeu de Artă Vizuală, muncitorii şi utilajele fiind la datorie. Firma bucureşteană Midanne Invest Grup SRL, care construieşte obiectivul în valoare 4,7 milioane de euro - finanţat din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Galaţi - a avut grijă să nu transforme întregul parc în şantier. Zona în care se lucrează este bine delimitată şi protejată de restul parcului, aceasta fiind şi una dintre cerinţele preşedintelui Consiliului Judeţean, Costel Fotea. Lui i se datorează faptul că, după aproape zece ani de aşteptare, proiectul futurist al construcţiei - realizat în 2008 de arhitectul Dan Ujeucă şi premiat, la nivel naţional, de către Ordinul Arhitecţilor - este transpus în realitate, într-un parc modernizat cu fonduri europene.

"Pârloaga din parc"

Aceasta a fost, pentru o bună bucată de vreme, denumirea terenului viran de 4.600 de metri pătraţi, care tăia în două Parcul Rizer, proaspăt modernizat cu fonduri europene. Suprafaţa respectivă fusese concesionată Consiliului Judeţean pentru construcţia muzeului, aşa că nu fusese prinsă în proiectul de modernizare a parcului, realizat în perioada septembrie 2011 - aprilie 2013.

O modernizare discutabilă, în condiţiile în care proiectul părea făcut de însuşi Dorel: iniţial nu fuseseră prevăzute rigole, deci apele pluviale urmau să se scurgă direct în Grădina Publică, amfiteatrul a avut nevoie de dale înierbate pentru ca spectatorii să nu stea cu picioarele în noroiul produs de aspersoare! În schimb, cei 115 stâlpi, amplasaţi din cinci în cinci metri, prevăzuţi cu 250 de corpuri de iluminat, "plantaţi" în Parcul Rizer surprind şi acum.

În cei cinci ani de la modernizarea realizată prin Programului Operaţional Regional 2007-2013, Parcul Rizer a găzduit multiple evenimente artistice, distractive şi culturale, în majoritate dedicate copiilor: spectacole de 1 Iunie, 1 Mai şi 23 August, concerte, festivaluri de folclor, de fanfare şi de film.

Muzeul va fi integrat în parc

În 2022, dacă lucrările se termină la timp, Parcul Rizer se va se va îmbogăţi cu un Muzeu de Artă Vizuală. O clădire de aproape 4.000 de metri pătraţi, cu săli de expoziţie şi de restaurare - Galaţiul are un patrimoniu cultural impresionant de peste 7.000 de lucrări de artă! - o bibliotecă, o sală Auditorium cu o capacitate de 180 de persoane. Desfăşurată pe patru niveluri, construcţia este concepută "ca o jumătate de cilindru înclinat spre est, cu planul acoperişului perpendicular pe generatoarea cilindrului. Pereţii faţadei înalţi de peste 20 de metri vor fi placaţi cu material ceramic, opac. Clădirea va avea o copertină perimetrală, lată de 15 metri, din sticlă stratificată, pe care se poate circula şi sub care pot fi găzduite vara expoziţii sau ateliere de creaţie plastică în aer liber", prevede proiectul.

Autorităţile judeţene promit să integreze construcţia în arhitectura parcului, refăcând zona afectată de lucrări.

Istorie actuală

Părăsind parcul, ajungi, inevitabil pe strada Rizer, despre al cărei nume poţi afla doar dacă reuşeşti să zăreşti, întâmplător, lipită pe zidul vreunei case, o modestă plăcuţă indicatoare! N-ai cum să nu observi asfaltul croit şi peticit după ce, jumătate de an, artera a fost blocată de o uriaşă groapă. Nu ştim cât ar fi durat pe vremea inginerului Ignat Rizer remedierea unui accident tehnic petrecut pe o arteră a cărei modernizare, în valoare de peste 6,1 milioane de lei, a fost recepţionată în mai 2016! Însă în vremurile noastre a durat surprinzător de mult, din februarie şi până în august 2018, şi a costat pe măsură - peste 30.000 de euro!

Nu departe de strada Rizer se află o stradă cu nume istoric, care arată ca acum două secole, dacă nu chiar mai rău! Pavată cu piatră, strada Elena Doamna este plină de gropi şi denivelări, unele generate chiar de dislocarea pietrelor din locaşul lor, motiv pentru care, pe o distanţă de peste 200 de metri, maşinile circulă cu viteză minimă. O scriem din 2013 încoace, am reamintit şi în 2015, şi în 2016, şi în aprilie 2018 când am fost penultima oară în zona Rizer. Degeaba! Nu s-a schimbat nimic în bine! Doar în mai rău…

Din zona Rizer nu lipsesc nici capcanele: canalizările cu capacul dislocat sau fără capac!

O pagină de istorie vie este şi Şcoala "Ludovic Cosma", "prima şcoală publică înfiinţată în Galaţi după reforma învăţământului din 1864", după cum se mândreşte pe site-ul propriu, şi cea de-a treia instituţie de învăţământ din oraşul Galaţi! Clădirea, veche de 154 de ani, are o arhitectură impresionantă, dar ar merita, totuşi, o culoare în armonie cu faţada impunătoare!

Insuficiente locuri de parcare

Lipsa locurilor de parcare reprezintă o problemă în zona Spitalului Militar. Dovadă că autoturismele ajung să blocheze trecerea de pietoni supraînălţată. Coloane lungi de maşini ocupă ambele laturi ale străzii Traian şi, logic, apare întrebarea unde vor parca viitorii vizitatori ai Muzeului de Artă Vizuală. Revenind de la artă la sănătate, nu putem remarca faptul că doar două trasee de transport public există pentru cei care au nevoie de servicii medicale la Spitalul Militar.

Ca la 1800, dar adaptat vremurilor de azi

O apariţie cu totul şi cu totul pitorească, de asta am avut parte în timpul petrecut joi, 6 decembrie, în zona Rizer. Un melanj de căruţă şi trăsură, gătită cu pozele lui Moş Crăciun, sută la sută ecologică, graţie calului care o trăgea, ne-a tăiat calea. Am apreciat că animalul avea o pătură pe spate, ca să nu-i fie frig, dar credem că nu i-ar fi stricat, totuşi, un companion care să tragă alături de el.

Joi, venim în Micro 17

Cotidianul "Viaţa liberă" continuă raidurile în cartierele Galaţiului, pentru a afla direct de la cititori care sunt problemele cu care se confruntă, în zona în care locuiesc. Astfel, joi, 13 decembrie, între orele 9,00 şi 9,30, vă aşteptăm zona Poştei din Micro 17, pentru a ne spune care sunt principalele nemulţumiri şi probleme din cartierul dumneavoastră, dar şi pentru a le sugera autorităţilor ce pot face pentru remedierea lor.

În cazul în care nu reuşiţi să ajungeţi la întâlnirea săptămânală din cartierele gălăţene, pentru a ne spune, faţă în faţă, ce vă deranjează în zona în care locuiţi şi cum pot fi îndreptate lucrurile, ziarul "Viaţa liberă" vă pune la dispoziţie o adresă de e-mail la care puteţi face sesizări. Astfel, este suficient să scrieţi sesizarea dumneavoastră pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., de unde va fi preluată şi verificată, în vederea publicării, desigur, cu un punct de vedere din partea autorităţilor în drept. Vă mulţumim!

FOTO: Iulia Kelt și Anca Melinte

Citit 9172 ori Ultima modificare Luni, 10 Decembrie 2018 15:12

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.