Istoria evreilor din Galaţi în 800 de pagini

Istoria evreilor din Galaţi în 800 de pagini
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a organizat simpozionul intitulat „Aspecte din istoria evreilor din Galaţi”, avându-i ca invitaţi pe dr. Lucian-Zeev Herşcovici de la Biblioteca Naţională a Israelului (unul dintre autorii monografiei „O istorie a evreilor din Galaţi. File de cronică de la începuturi până la marea emigrare”) şi pe conf. univ. dr. Felicia Waldman de la Universitatea din Bucureşti.

“Este importantă o discuţie despre istoria celei mai numeroase comunităţi din Galaţi. Reţinem că la recensământul din 1930, din cei 101 mii de locuitori ai municipiului, 19 mii erau evrei” a precizat în deschidere gazda întâlnirii, prof. univ. dr. Arthur Tuluş, directorul Departamentului de Istorie, Filosofie şi Sociologie.

Studenţii prezenţi au putut răsfoi monografia în două volume, o lucrare de mare anvergură a doi gălăţeni pasionaţi de istorie, Lucian-Zeev Herşcovici şi Violeta Ionescu. Născut la Galaţi, cu un doctorat în Franţa, lector de limbă ebraică la Universitatea “Paul Valery” din Montpellier şi lector asociat de istorie a evreilor la Universitatea “Babeş Bolyai” din Cluj, dr. Lucian-Zeev Herşcovici a făcut o prezentare a volumelor, scoţând în evidenţă cele mai memorabile file de istorie a comunităţii evreieşti de la Galaţi.

“A scrie o carte despre oraşul natal implică un amestec sufletesc. Înseamnă să scrii despre oameni pe care i-ai cunoscut şi e mai greu. E o carte accesibilă, atât celor din mediul academic, cât şi pasionaţilor de istorie şi o carte necesară, având în vedere că nu s-a mai scris despre comunitate de peste 80 de ani”, a explicat gălăţeanul nostru.

800 de pagini de istorie necesară

Monografia cuprinde peste 800 de pagini şi e rodul a opt ani de muncă. Au fost folosite documente şi mărturii ale celor mai importanţi membri ai comunităţii, dar şi materiale prezente în alte monografii ale vremii. Volumele conţin date despre istorie, învăţământ şi educaţie, aşezăminte de sănătate, familii renumite, viaţa comunitară, cultul mozaic, breslele, viaţa economică şi mişcarea sionistă. Există un capitol despre Galaţii de odinioară în textele literare şi amintiri inedite, dar şi un altul despre presa evreiască. “E o carte necesară: nu se poate disocia istoria comunităţii de cea a oraşului. Şi e de remarcat faptul că a fost o convieţuire în bune condiţii, cu mici excepţii, care nu au ţinut de noi,” a precizat Violeta Ionescu, redactor la Viaţa Liberă, scriitor şi autor a numeroase articole, reportaje şi cronici de carte, dar şi studii ştiinţifice pe istorie, religie, spiritualitate şi literatură.

Organizatorii au anunţat, cu această ocazie, continuarea colaborării fructuoase cu o posibilă înfiinţare a unui Centru de Studii Iudaice în oraş.   

Citit 2187 ori Ultima modificare Marți, 26 Martie 2019 10:50

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.