Evaluaţi acest articol
(9 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Zeci de familii de romi din satul Podoleni, comuna Barcea, le cer autorităţilor locale să le rezolve două probleme stringente: punerea în legalitate privind locuinţele vechi sau noi, pe care şi le-au ridicat în ultimii ani, şi racordarea la reţeaua de energie electrică. Reprezentantul lor a intrat chiar în greva foamei, sperând că aşa va trage un semnal de alarmă privind situaţia comunităţii care numără, în total, aproape 1.500 de suflete. 

Cerul de deasupra satului Podoleni este brăzdat de o încrengătură de cabluri electrice cum rar îţi este dat să vezi. Firele pleacă haotic de la o locuinţă la alta, fără o logică. Nu este vorba de un furt de energie în masă, ci de branşări provizorii, făcute de romii care au case falnice, multe ridicate cu bani câştigaţi prin străinătate, dar care nu au posibilitatea să se racordeze legal la reţeaua de electricitate. Explicaţiile sunt două şi au legătură între ele. În primul rând, pentru circa o sută de locuinţe nu există titluri de proprietate şi, în consecinţă, nici posibilitatea pentru cei care le stăpânesc să îşi facă contracte individuale. Povestea este veche, dar a devenit intolerabilă pentru comunitate, care cere imperativ autorităţilor să rezolve problema, invocând faptul că sunt vechi locuitori ai comunei, care şi-au ridicat case de 15, 20 şi chiar 30 de ani şi care sunt la zi cu plata impozitelor. 

"Casele nu au autorizaţie, pentru că în locul celor vechi au fost ridicate altele noi, fix pe acelaşi loc. Nu au autorizaţii pentru că ei oricum nu aveau acte. Confom Legii 18 din 1991, toate casele care erau construite dinainte de Revoluţie trebuiau date în proprietate. Ei fiind ţigani, nu a interesat pe nimeni să vină să îi pună în legalitate. Anul trecut, în martie, am fost la domnul prefect, am făcut o sesizare şi ni s-a spus că din 91 romii de aici trebuiau puşi în legalitate. A venit o hârtie la Primărie să fim puşi în legalitate. Nu s-a întrunit nici acum comisia locală de punere în posesie", susţine Florinel Ilinca, reprezentantul romilor din comuna Barcea. Pe cale de consecinţă, dacă realizarea unei reţele de alimentare cu energie electrică s-ar putea face pe domeniul public, rămâne problema branşărilor individuale, pentru care sunt necesare certificate de urbanism şi autorizaţii de racordare.

"Ei doritori sunt. Ar plăti oricât ca să fie puşi în posesie şi racordaţi. Noi am cerut deocamdată racordarea temporară, pentru ca în următorii ani să se rezolve şi problema împroprietăririi. Ministerul Energiei a dat un ordin care ne permite să lucrăm aşa", explică Ilinca. Aşa înseamnă posibilitatea emiterii unui aviz de racordare temporară, de la un an la cinci ani, perioadă în care, teoretic, ar exista posibilitatea găsirii unei soluţii pentru ca beneficiarii să dobândească acte de proprietate şi să se branşeze definitiv. Până atunci, racordarea la cunoştinţe care au branşamente legale, adică "împrumutul" de curent, rămâne singura soluţie. Nu pentru mult timp, susţin romii. "Uitaţi-vă la firele alea, pot să cadă pe casă şi să luăm foc", ne spune unul dintre romii aflaţi în această situaţie.

"Eu i-am avertizat!"

Este poziţia primarului Constantin Zamfir, cel care trebuie, cel puţin în prima fază, să descâlcească iţele acestui scandal şi să identifice soluţii care să mulţumească pe toată lumea. Potrivit edilului, mare parte dintre romii care revendică proprietăţi şi energie electrică au casele în zona inundabilă a Bârladului, motiv pentru care nu le poate face acte. 

"Eu i-am înstiinţat de când am intrat primar, în 2012, să nu mai construiască, că acolo este zonă inundabilă, acolo e breşa Bârladului. Dacă în caz de ceva, vreodată se inundă, nu îi despăgubeşte nimeni. Ei nu au înţeles şi au continuat să construiască. Am trimis vicele, am trimis adrese să sisteze, ei nimic. Marea parte a lor, peste 90 la sută, au case de dinainte să fiu eu primar, dar nu şi-au rezolvat treaba atunci. Le-am explicat că nu le pot face acte. Când aţi construit, trebuia să veniţi la Primărie să întrebaţi. Acum degeaba ţipaţi. Eu nu pot să le dau autorizaţii de racordare în curte, că acolo nici ei nu au acte, nici eu nu am acte. Acum le cere certificat de urbanism şi autorizaţie de racordare. O să vedem ce putem face", ne-a declarat Constantin Zanfir, primarul comunei Barcea. Potrivit unor surse din rândul comunităţii de romi, licitaţia pentru lucrările de efectuare a branşamentului stradal a fost câştigată deja de o firmă din Umbrăreşti, care urmează să execute lucrarea pe domeniul public. Rămâne de văzut ce soluţii vor găsi autorităţile pentru ca energia cea mult revendicată să ajungă, în cele din urmă, în casele romilor.

Romii țin sus natalitatea și ajutoarele sociale

Barcea nu s-a confruntat cu fluctuaţii mari privind numărul localnicilor. Şi asta nu pentru că tinerii cu putere de muncă nu ar fi migrat în alte ţări, ci pentru că balanţa a fost ţinută într-un oarecare echilibru de romii de la Podoleni.

”Avem romii care s-au înmulţit. În zece ani, numărul lor s-a dublat, ajunge acum undeva la 1.400”, explică primarul Constantin Zamfir. În atare situaţie, nici chiar localnicii care s-au întors de pe meleaguri străine ca să locuiască sau să facă mici afaceri la Barcea nu au determinat o creştere simţitoare a populaţiei. Oamenii încearcă să mai mişte câte ceva, cu câte o mică întreprindere privată, de genul unei cofetării, bar, magazin sau depozit de materiale de construcţii, dar locurile de muncă create astfel sunt infime, în raport cu nevoile comunităţii, axată în principal pe munca câmpului. Paradoxal, tocmai acolo nu ajung asistaţii social. 220 de dosare sunt acum pe rolul Primăriei, 85 la sută dintre beneficiari fiind, potrivit primarului Zamfir, de etnie romă. ”Răspund, nu mereu, dar mai cu ameninţări, mai cu rugăminţi, vin la muncă. Legea nu îmi permite să îi oblig să muncească decât la societăţile de pe raza comunei. Dacă puteam să merg la Tecuci sau în alte părţi, era altceva. Dar aici, cum sunt societăţi agricole, cu ei la munca câmpului nu prea ai ce să faci”, explică edilul.

Lumini economice şi internet gratuit

Comuna Barcea va avea, în viitorul apropiat, o reţea gratuită de internet, graţie unui proiect pe fonduri europene. Circa 17.000 de euro vor fi cheltuiţi pentru acces gratuit la reţea în orice colţ al comunei. Tot în aceste zile vor fi achiziţionate şi noile lămpi cu led ce vor ilumina străzile din cele două sate, precum şi tractorul cu cupă şi lamă, utilaje necesare deszăpezirii şi de care, până acum, Primăria a dispus numai datorită colaborării cu societăţile agricole din comună.

Pentru cine vin utilităţile la Barcea

Jumătate dintre bărceni vor apă curentă şi gaz metan. Cu greu, cu multe hopuri din cauza birocraţiei, utilităţile de bază au ajuns în acest an la Barcea şi promit să se înmulţească. Cu toate acestea, numărul localnicilor dornici să renunţe la puţul de apă şi la focul de lemne este suspect de mic. Jumătate au apă curentă, în timp ce procentul celor care ar da butelia sau focul din sobă pe ţeava de gaz ajunge la circa 30.

Comuna Barcea este, în această perioadă, în focurile reabilitării drumurilor comunale. 17 kilometri de şosele sunt prinse într-un proiect de asfaltare, amenajare cu şanţuri şi podeţe, acolo unde este cazul, pentru ca localitatea, cu cele două sate componente, să arate la standarde de secol 21. Nu a fost uşor, ne asigură primarul Constantin Zamfir, aducerea drumurilor acoperite până nu demult cu pietriş la standarde civilizate fiind mulţi ani ţinută în loc de alte proiecte importante, de bază pentru comunitate: apa curentă şi canalizarea. "Lucrările la reţeaua de apă şi canalizare le-am terminat anul acesta, avem o acoperire de circa 97 la sută în comună. Nu puteam să facem drumurile şi apoi să spargem pentru conducte de apă sau canalizare, aşa că am preferat să aşteptăm. Acum avem trei poiecte pe drumuri, acesta pentru drumurile comunale este pe fonduri europene, iar celelalte două prin Ministerul Dezvoltării", ne explică edilul.

Dependenţi de fântâni

Deşi aproape toată comuna care numără 6.300 de suflete are acoperire cu reţea de apă curentă, numărul celor care până acum s-au branşat la conducte pentru a avea apă la robinete este foarte mic. Circa jumătate din gospodării beneficiază de această utilitate, una dintre explicaţiile celor care au refuzat fiind că "au crescut cu apa de la fântâni" şi vor să trăiască la fel şi în continuare. 

"Doar 50 la sută din gospodării sunt racordate la reţeaua de apă. Mulţi sunt plecaţi, delăsători, bătrânii nu mai sunt interesaţi. Am desfiinţat foarte multe fântâni, dar ei au pompe în curţi. Apa nu este prea bună la fântâni, dar ei o consumă. Spun că s-au făcut mari cu apa asta din fântână şi refuză să se racordeze", punctează primarul din Barcea. O speranţă pentru înmulţirea beneficiarilor de apă curentă şi canalizare stă totuşi la cei care se întorc din străinătate şi îşi construiesc case la foc automat. Unii îşi deschid şi mici afaceri, aşa că utilităţile ar trebui să fie, teoretic, pe lista lor de priorităţi. 

"Se construieşte mult în comună. Eliberăm circa 20 de autorizaţii de construcţie anual, pentru locuinţe", afimă edilul. 

Vin gazele!

O veste bună pentru cei care vor să trăiască la Barcea ca la oraş, cu tot pachetul de utilităţi în bătătură, este că proiectul de aducere în comună a reţelei de gaz metan, la care se lucrează de un an de zile în asociere cu vecinii din Drăgăneşti şi Umbrăreşti, prinde încet-încet contur. 

"Săptămâna viitoare plec la Bucureşti pentru studiul de fezabilitate, în colaborare cu comunele Drăgăneşti şi Umbrăreşti. Lucrăm la proiect de un an de zile. Oamenii sunt interesaţi, am făcut un studiu, undeva la un 33 la sută din populaţie vor gaze. Pe mulţi i-a speriat acea plată la branşament, dar confom legislaţiei actualizate, suma de plată a scăzut, de la peste 6.000 de lei, la circa 3.000", concluzionează primarul Zamfir.

Recoltele, vândute tot la buza şanţului

Odată patria pepenilor şi a legumelor de toate soiurile, Barcea nu mai este tentantă nici măcar pentru proprii localnci când vine vorba de vânzarea producţiei. Şi asta nu pentru că nu ar avea unde, dar pur şi simplu oamenii îşi iau recoltele şi pleacă în comunele învecinate, Drăgăneşti, Umbrăreşti sau chiar la Matca. Asta dacă nu îşi amplasează tarabele improvizate chiar în faţa porţii, la drum. De neînţeles pentru primarul Zamfir, care în urmă cu trei ani le-a făcut piaţă să-şi vândă produsele, parte într-un proiect în care s-au cheltuit peste o jumătate de milion de lei. ”Localnicii au cerut de ani de zile piaţă şi de acum trei ani am făcut piaţă agro-alimentară, unde să îşi vândă produsele. Am băgat o mulţime de bani. Au stat un an, doi, după care au plecat. Ei sunt învăţaţi tot pe marginea şanţului, să stea aproape de şosea. Piaţa  are două hale, acoperiş, lumină, birou, fântâni de apă, cu toalete. Nu mai stă nimeni acolo”, declară primarul din Barcea.  Într-adevăr, în ziua vizitei noastre în comună, piaţa, în care am aflat că accesul comercianţilor este gratuit, era pustie şi nu părea să fi fost vizitată recent de vreun producător. În schimb, urmele dezinteresului începeau să se vadă, mormane de gunoaie aruncate de cine ştie cine zăcând pe lângă tomberoanele care ar fi trebuit să asigure igiena spaţiului comercial în care s-au investit sute de mii de lei.

Dispensar de lux, cămin în paragină

Infrastructura medicală şi cea şcolară stau bine la Barcea, dispensarul modern, cu două etaje, cele trei şcoli şi tot atâtea grădiniţe fiind aduse, în ultimii ani, la standarde excepţionale. Dovada: la Barcea sunt acum trei medici de familie, şi un stomatolog, iar cei aproximativ 800 de copii şcolari şi preşcolari au parte de cele mai bune condiţii ca să înveţe. ”Când am intrat primar, m-am axat pe sănătate şi pe învăţământ. Am făcut dispensarul nou, cu parter şi două etaje. Are centrală, toalete pe fiecare nivel. Avem trei medici de familie, am adus stomatolog şi fiecare şi-a concesionat cabinetul în aşa fel încât să ne putem amortiza, în timp, din investiţie”, explică primarul Constantin Zamfir. Nu la fel de bine stă viaţa culturală a comunei. Căminul a fost deja dezafectat şi aşteaptă de ani de zile o finanţare pentru a fi reabilitat. ”Proiectul pentru cămin e câştigat, dar nu am finanţare. Îl aştept de patru ani de zile. Clădirea este foarte veche, a fost reabilitată prin 2000, dar superficial, un var şi o cârpeală”, rezumă edilul starea aşezământului.

Foto: Iulia Kelt

Citit 5878 ori Ultima modificare Miercuri, 21 August 2019 23:04

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.