Specialiștii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au dat publicității concluziile anchetei care a stabilit natura dronei căzute peste blocul BR 1B din Galați, în noaptea de joi spre vineri. Raportul spulberă orice îndoială asupra provenienței aparatului de zbor, despre care experții susțin că purta câteva zeci de kilograme de explozibil.
Drona "Geran 2", de fabricație rusească, a fost aparatul de zbor care a explodat pe acoperișul blocului BR 1B, a făcut două victime și a îngrozit nu doar un oraș, ci o țară întreagă, pusă pentru prima dată în fața iminenței războiului care se desfășoară de patru ani la câțiva kilometri de granița estică.
Expertiza tehnică a resturilor dronei care a explodat la impactul cu acoperișul imobilului cu zece etaje a arătat detalii care au dus la concluzia că astfel de dispozitive, de tip kamikaze, sunt preferate în atacurile care se derulează în zonele apropiate frontierei. Probele identificate și ridicate de la fața locului au fost analizate și comparate cu cele găsite în precedentele incidente înregistrate pe teritoriul României, iar concluzia este că drona care a căzut la Galați în noaptea de 28 spre 29 mai este identică cu cele care au pătruns în spațiul nostru aerian în alte șase situații. Două dinte ele au fost la Galați, în februarie și aprilie.
”Probele identificate la fața locului sunt identice din punct de vedere structural și funcțional cu cele recuperate și atribuite Federației Ruse în incidentele anterioare la care au fost utilizate UAS de tip GERAN2 (Chilia Veche/Tulcea, 17 ianuarie 2025; Ceatalchioi/Tulcea, 17 ianuarie 2025; Galați/Galați, 28 februarie 2025; Grindu/Tulcea, 13 februarie 2025; Galați/Galați, 25 aprilie 2026; Luncavița/Tulcea, 26 aprilie 2026)”, se arată în Raportul Ministerului Apărării.
Detaliile tehnice ale dronei care a speriat România
- Tipul obiectului suspect: UAS (dronă aeriană);
- Model: GERAN2 , fabricație rusească (s-au identificat probe cu inscripția "ГЕРАНЬ 2", parțial lizibilă sub forma "ГЕ___Ь 2");
- Destinație operațională: dronă cu întrebuințare unică/DIU (kamikaze);
- Fuselaj: resturi cu structură de rezistență din fibră de carbon, inscripții chirilice;
- Aripi: fragmente cu structură de rezistență din fibră de carbon;
- Sistem de propulsie: motor termic, de tip boxer, cu patru pistoane, răcit cu aer care funcționează în doi timpi, și elice;
- Componente electronice: indică folosirea unui sistem GNSS de tip KOMETA, care permite localizarea simultană a sistemelor satelitare;
- Servomotor electronic: rol de control și menținere pe traiectorie a UAS;
- Muniție: încărcătura de luptă (explodată la impact) a fost de tip High-Explosive (HE), cu greutatea de aproximativ 30 kg (echivalent TNT).
Pe unde s-a "plimbat" drona
Conform informațiilor furnizate de MApN, drona a fost identificată inițial de radarele românești la ora 1,46, în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera națională.
La ora 1,52, drona a trecut granița și a intrat în spațiul aerian românesc prin zona localităților Grindu și I.C. Brătianu, din județul Tulcea. Zbura la aproximativ 600 de metri altitudine și avea o viteză estimată de circa 100 de kilometri pe oră. A fost momentul în care Armata Română a ridicat două avioane F-16 de la Baza Aeriană Fetești, iar de la Tulcea a decolat un elicopter IAR-330 Puma Socat, pentru urmărire.
În doar patru minute, la ora 1,56, aparatul a dispărut de pe radare, după ce a parcurs aproximativ zece kilometri pe teritoriul României. A traversat Dunărea și la scurt timp a căzut pe acoperișul blocului BR 1B, din Mazepa, în centrul orașului Galați.
De ce în Estonia s-a putut, iar la Galați, nu
Căpitan comandorul Alexandru Pavelescu, pilotul român care a doborât recent o dronă în Estonia, a explicat diferenţa dintre acea situaţie şi cea de la Galaţi. „Rolul militarilor este să elimine ameninţările, dar şi să protejeze oamenii. Uneori, cea mai dificilă decizie este să alegi soluţia care reduce cel mai mult riscul pentru populaţie”, a subliniat comandorul, într-un clip video postat pe pagina de Facebook a MApN.
„Vorbim despre două situaţii diferite. În cazul misiunii de Poliţie Aeriană din zona baltică, drona interceptată se afla într-un mediu operaţional în care folosirea armamentului nu genera un risc direct pentru populaţia civilă sau pentru o zonă urbană. La Galaţi, orice decizie de angajare a unei ţinte trebuie să ţină cont nu doar de ameninţarea reprezentată de aceasta, ci şi de consecinţele pe care le-ar putea avea interceptarea asupra oamenilor aflaţi la sol. Fragmentele rezultate în urma distrugerii unei drone sau schimbarea necontrolată a traiectoriei acesteia pot produce efecte imprevizibile într-o zonă locuită”, a arătat căpitan comandorul Pavelescu.
